34.2 C
București
sâmbătă, 20 iulie 2024
AcasăOp & EdAlba-neagra cu Dosarul Revoluției

Alba-neagra cu Dosarul Revoluției

Procurorul general al României, Gabriela Scutea, a făcut public Rechizitoriul „Dosarului Revoluției” săptămâna trecută, contrar prevederilor Codului de Procedură Penală, care interzice această acțiune. Doar părțile din dosar pot lectura documentul. Doar victimele revoluției nu l-au primit. S-a lăudat și ea, asemenea predecesorului, cu un succes fulminant. Doar că, veți vedea, nu e decât o albă-neagră pe memoria martirilor. O bătaie de joc.

Scutea a anunțat cu multă pompă finalizarea cercetărilor penale și trimiterea probelor la instanța competentă, adică la Înalta Curte de Casație și de Justiție (ÎCCJ). Pentru ce-i care nu și-au pierdut memoria la vreo informală de la regiment, fapta a mai fost comisă de Cătălin Ranco Pițu, procurorul de caz, și sub mandatul lui Augustin Lazăr, descoperit ca torționar.

Și atunci, la fel ca acum, procurorul general a făcut o conferință de presă anunțând cu mare tam-tam finalizarea unei munci titanice. Pentru Augustin Lazăr, ziua de 5 aprilie 2019 era una istorică. 3000 de dosare date ca terminate. Doar că a mințit. Rechizitoriul nu era gata. O înregistrare survenită din Parchetul Militar confirmă faptul că doar în 8 aprilie 2019 a fost terminat.

De ce se grăbește Gabriela Scutea? Dar de ce s-a grăbit Augustin Lazăr? Păi, la fostul procuror general, treaba era oablă. În media se desfășura o amplă campanie de acuzare a sa că a mințit în CV, neanunțând public că a fost, ca tânăr procuror, membru într-o comisie care se ocupa de liberările condiționate din temutul Aiud comunist. Era propus spre decorare de către Grupul de Dialog Social, deja miruit cu duhul mort al Societății Timișoara. La acea vreme, Augustin Lazăr avea nevoie de un moment de respiro. Așa l-a grăbit pe Ranco Pițu să termine daravela.  Din lipsă de procedură și din cauza fușeraiului justițiar, înalta curte a retrimis dosarul la Parchetul Militar.

Un post mare de la nașu mare

Doar că între timp, Pițu a făcut rocada pe post cu cu Generalul Coșneanu. Mai pe șleau, finuțul Cătălin a ajuns șef peste parchetele militare. Asta, ca merite deosebite, pentru reîntoarcerea Dosarului Revoluției spre o reexaminare?

Alba neagra cu dosarul revolutiei

În urmă cu mai mulți ani, generalul Coșneanu l-a adus de mânuță pe ”timișoreanul Ranco” să crească mare în Parchetul General. Locul încălzit, i s-a cedat. Doar că între timp, președintele statului Klaus Iohannis l-a și decorat pe Pițu, fără a ști că el a ținut la dospit dosarul până la prescripția faptelor. Doar că liniștea din parchete a fost spartă de impetuosul Teodor Mărieș, președintele Asociației „21 Decembrie” din București. Acesta a făcut o plângere la Bogdan Licu (șef de Parchet Militar) împotriva ordonanței lui Pițu și a dispus redeschiderea dosarului. L-a scos, astfel, pe Pițu din papuci și i-a asigurat culoarul de ”erou.” În loc să-i mulțumească lui Mărieș că i-a asigurat celebritatea, umblă cu necuratul și-i poartă sâmbetele celui care l-a ridicat indirect în grad, în merit și-n cine știe ce ierahii, la bază sau la vârf. Că doar nu conduc civilii parchetele militare…

Alba neagra cu dosarul revolutiei
desen de Ștefan Popa Popa’S

Obosit și tracasat de Mărieș, Pițu a scos din adormire dosarul prăfuit și s-a făcut că lucrează. L-a trimis spre judecare cu câteva zile după anunțul făcut de Lazăr, sculat din morții mamei ei de mapă profesională. Acuzat de minciună, a devenit nervos. Dar asta nu i-a oprit ascensiunea și mirobolanta sa muncă de chinez bătrân.

Magistratul și lumea lui Caragiale

Cică a cercetat probe de după 2016, reușind să trimită în judecată doar pe Ion Iliescu și pe doi corifei ai săi. A preluat munca lui Dan Voinea, care avea zeci de nume și prenume, cu faptele săvârșite, cu acțiunile probatorii, cu mărturiile victimelor, tot ce voia. Doar că a primit o undă roz-țiclamen, pentru a împacheta un nimic în forme corigibile, așa cum dictează Măria sa Sistemul. Înfrânți sau posedați de zicerile de duh ale personajului lui Ion Luca Caragiale, umbrele statului de drepți i-au dictat lui Pițu mucalitu’ repetarea și trecerea în formate juridice a poveței: “să se revizuiască primesc, dar să nu se schimbe nimic.”

citește și: Lichidarea Dariei Dughin

Zis și făcut. „Pițule, fă-te că lucrezi!” Poate așa i-o fi spus alt împovărat cu stelele regimului, ajuns pe post de ministru al justiției.

Rechizitoriul copy-paste

Cititorii mai spornici decât mine au comparat cele două rechizitorii: cel din 2019 și cel din 2022. Și ce să vezi? 80 % din noul rechizitoriu e copy-paste din cel precedent, ceea ce reprezintă – conform Legii Răspunderii Magistraților, încă în vigoare – o faptă care încalcă disciplina judiciară. Sigur, că la Inspecția Judiciară are îngerii lui păzitori. Nu-și face probleme.

Pentru că nu-l cunosc pe procuror, plec de la prezumția de bună credință. Poate că a descoperit probe noi și noi nu le vedem. Dar ce se vede cu ochiul liber e că a nesocotit fățiș prevederile sentinței CEDO care incriminau în clar Securitatea, Armata și Miliția pentru crimele de dinainte de 22 decembrie 1989. Dar, oare, ce motiv l-a făcut să scoată din dosar crimele de dinainte de căderea lui Nicolae Ceaușescu? Să protejeze Securitatea și pe urmașii săi? Corul de aplauze al balerinelor din corpul de balet al Noii securități, din UM-urile de presă, ne dau încă un argument că împachetarea dosarului e făcută cu ițe roz-ciocolatii, numai bine ticluit pentru a fi retrimis de Camera Preliminară spre reinvestigare. Acum pricepem încă o dată pentru cine lucrează Gabriela Scutea, semnatara Protocolului dintre SRI și DNA, născător de Binom criminal?

Vocile lumii

Teodor Mărieș

Președintele Asociației “21 Decembrie”

Alba neagra cu dosarul revolutiei
Fără intransigența lui Teodor Mărieș, Dosarul revoluției era mort, îngropat și fără cruce în cimitirul ignoranței celor care flutură steagurile progresiste

“Rechizitoriul este făcut cu încălcarea legii. N-am încredere absolut deloc, dar doamna procuror general Scutea care şi-a asumat (…) este responsabilă pentru această chestiune. Senzaţia mea, însă, este că acest dosar a fost trimis cu accept de la un nivel foarte înalt. Am atras atenţia inclusiv săptămâna trecută. Am cerut să înceapă procedura de destituire a acestui procuror Ranco Cătălin Piţu (șeful Secției Parchetelor Militare (SPM) din cadrul PÎCCJ, n.red), dar nu s-a întâmplat lucrul acesta deocamdată i se dă încredere”, a declarant Teodor Mărieş, președintele Asociației ”21 decembrie” la Euronews România.

Urmărește România Liberă pe TwitterFacebook și Google News!

Marius Ghilezan
Marius Ghilezan
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a deconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă