Focul de pe străzile Bruxelles-ului, stârnit de fermierii belgieni, mult mai hotărâți decât alții în acțiunile lor de protest, a fost nimic față de focul emoțiilor liderilor statelor membre ale Consiliului European, în legătură cu dreptul de veto al Ungariei. În final, Viktor Orbán, liderul care a aprins mintea, sufletele și obrajii participanților, a catadicsit să aprobe alocarea unei tranșe de cincizeci de miliarde de euro Ucrainei, pe o perioadă de patru ani, dar cu o singură condiție: finanțarea să fie votată anual.
După cum se știe, în acest for european, deciziile se iau cu unanimitate de voturi. Dacă liderul guvernului maghiar nu vota, putea să se abțină, să plece, ca tura trecută la o cafea, așa cum i-a recomandat cancelarul german Olaf Scholz. N-a făcut-o! A ridicat mâna, în semn de aprobare, spre uimirea celor prezenți.
citește și: Sfaturile unui diavol bătrân de presă către un tânăr practicant al relațiilor publice
Progresiștii și-au frecat mâinile. Ei cred că l-au învins și l-au pus cu botul pe labe pe liderul de la Budapesta. Dar nu e așa.
Singur în cursa împotriviștilor
În ultima decadă, Viktor Orbán a dat o lecție de negociere politică și diplomatică unei lumi întregi. A ținut marile puteri europene în șah. Deși au mai existat cârcoteli, mici împotriviri, din partea lui Robert Fico, premierul Slovaciei, el a rămas singur în cursa împotriviștilor.
Politico, ziarul aproape oficial al ștăbărimii de la Bruxelles, dădea ca sigură forțarea unei prevederi din Tratatul de bază, prin care să-i anuleze ungurului votul. O chichiță care ar fi revoluționat sistemul.
Șiret cum îl știm, a ținut încleștate fălcile birocraților, unii netrecuți printr-un scrutin direct, dar s-a oprit în momentul optim al upercutului pregătit. Dacă i-ai fi văzut mecla lui Donald Tusk, noul lider progresist de la Varșovia, ai fi zis că a mâncat jar. Scuipa foc. Era roșu în obraji. Doar Klaus Iohannis zâmbea impasibil, gândidu-se la următoarea vacanță sau pe cine va mai popi în țară cu anticorupția, să nu se uite că el e șeful.
Când pumnul încordat era pregătit să-l lovească drept în bot, Viktor Orbán a făcut o magie. A surâs simbolic și a zis că lasă de la el. Oricum toți europenii plătesc pentru Ucraina americană.
Ungaria a fost întotdeauna preocupată să rămână neangajată în conflictul Rusia – Ucraina, scrie publicația britanică The Spectator.
Un vot pentru 20 de miliarde de Euro
Ce putem spune e că prin votul din weekend, Viktor Orbán a deblocat 20 de miliarde de euro, bani înghețați în congelatoarele financiare de la Bruxelles, pe motiv că statul de drept nu era drept în Ungaria. Am zis, nu întâmplător, de magie. Deodată și printr-o simplă ridicare de mână, Ungaria a devenit stat de drepți? Știți formula noastră: stat de drepți, nu de drept.
Ideea cu votul anual e dependent de multe cauze. S-ar părea a fi inutil, în contextul menținerii status-quo-ului european și după alegerile de peste cinci luni.
Orbán-ur (domnul Orban) a făcut un compromis necompromițător
Marele câștig al lui Viktor Orbán e mântuirea primită de la clerul democrației lumii. Acum, e democrat. Dacă ceva nu va mai conveni Occidentului în plin apus, iar vor scoate climaxul dendrologic și vor spune că liderul maghiar nu udă prea des climatul progresist din Ungaria. Oricum, Occidentul n-a biruit. Nu i-a impus agenda LGBTQ+, nici căsătoriile între persoanele de același sex. Nu s-a prăpădit Ungaria prin compromisul făcut. De la Corneliu Coposu, căruia noi îi spuneam Seniorul, am învățat că în viață e necesar să mai lași de la tine și să faci „compromisuri necompromițătoare.”
De la noi, FMI-ul a plecat, lăsându-ne povara unui imens bir pe aerul care-l respirăm. Deși suntem una dintre cele mai nepoluante state europene, forul care a falimentat zeci de economii, cu sediul la Whasington, și-a exercitat “dreptul special de tragere” asupra Bucureștiului. A impus guvernului introducerea unei noi taxe pe carbon. Astfel, toți posesorii de case și de mașini vor mai scoate din buzunar între 800 și 8000 de lei, pentru nou bir. Curat, murdar, Coane Fănică!
28 pentru unul, unul pentru toți
Revenind la Viktor Orban, să nu uităm că toată protipendada europeană s-a reunit la sfârșitul săptămânii trecute, din cauza lui. Celor care au primit ordin de peste Ocean să dea bani Ucrainei, în locul SUA, Administrația Biden fiind înghesuită de republicani, le-a pârlit pe jar așteptările.
În plus, să nu uităm presiunile pe care le face constant Budapesta asupra Kievului, pentru drepturile maghiarilor din Transcarpatica.
Pfizer dă în judecată guvernul României
La București, e liniște și pace. Guvernul a lansat un Memorandum de angajare a unei case de avocatură, în procedură de urgență, pentru a reprezenta statul român la procesul intentat de Pfizer România, care susține că nu am cumpărat toate cele 28,94 milioane de doze de vaccin Anti-Covid-19, în valoare de circa 564 milioane euro, respectiv plata către societatea comercială – cu sediul în România – a sumei de 2,78 miliarde lei, precum și cea necesară cheltuielilor de judecată aferente procedurii, respectiv 22.500 euro. Ați zice că au tupeu. Nu. Traducerea e simplă: globalismul malign devoră organismele neimunizate. Putem încă lua lecții de la liderul maghiar, cum să fii țâfnos un timp, ca după o vreme să faci lăsarea mică?
S-a înfrânt Viktor Orbán? I se fâlfâie. Are 20 de miliarde în traistă. S-a jucat un pic cu emoțiile greilor Europei, preocupați doar cum să mai rămână în scaune.
Dar vine anul electoral. Electoratul pe mulți va popi.
VOCILE LUMII
The Spectator
“Orbán le-a arătat limpede tehnocraților UE că este un negociator foarte perspicace. La urma urmei, întregul summit de joi a fost convocat din cauza lui și s-a învârtit în jurul lui, mult înainte de a avea loc. Numele său a fost pe buzele tuturor liderilor UE,” susține The Spectator, publicație conservatoare britanică.
