Naționala Regală a României a reușit să învingă, a treia oară, Naționala Regală a Serbiei, duminică, pe stadionul Ilie Oană, cu scorul de 4-3 (0-2), după o dispută dramatică. Meciul a fost organizat de Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei, cu sprijinul Casei Regale Române, a Primăriei Ploiești și a FRF.
Astfel, Federația Română de Fotbal a aniversat o sută de ani de la primul meci amical al naționalei, din 8 iunie 1922, prilejuit de nunta Regelui Alexandru l al Serbiei cu Principesa Marioara, cel de-al doilea copil al Reginei Maria și al Regelui Ferdinand, cu doar câteva luni înainte de Marea Încoronare a lor de la Alba-Iulia, din octombrie 1922.
În urmă cu patru ani, la Timișoara ne conduceau cu 2-0, iar scorul a ajuns în favoarea noastră, 5-3, spre final.
Sârbii au venit cu ambiții mari
Însă marea umilire a sârbilor s-a produs la Belgrad, în fața Altețelor Lor Regale Principele Moștenitor Alexandru al II-lea și Principesa Ecaterina ai Serbiei, când i-am bătut cu 3-0. Atunci, am jucat și eu talonând fosta mare vedetă a echipelor Porto și Benfica, Ljubinko Drulović. Onoarea a fost de partea mea.
Atât de supărați au fost sârbii, încât jucătorii lor n-au mai participat la dineul oferit de Casa Regală a Serbiei.
Extrem de vanitoși, de data aceasta, au renunțat la echipa de amatori și au adus una profesionistă: OFK Boždarevac. Norocul că în echipa noastră mai sunt și o serie de jurnaliști de investigație, care au verificat numele jucătorilor oaspeți. Astfel, s-a intrat în alertă. Cu ajutorul FRF și a impecabilului Florin Șari, cel care a organizat nemțește Euro 2020, maestrul Daniel Boruga, antrenorul Naționalei regale a României, pentru a nu fi nevoit să facă magii, a fost ajutat cu o serie de șase tineri profesioniști din Prahova. De urgență, a fost adus și Răzvan Raț, fosta mare vedetă de la Șahtior Donețk, ca armă secretă.
Încă din primele minute, turați de un turbo-diesel de 22 de ani, un fel de nou Hagi sârbesc, tabela încremenea la 0-2. Ce era de făcut? Amatorii noștri vs armia sârbească.
OFK Boždarevac evoluează într-o ligă secundă, dar având un lot omogen, ne-a dominat din start. Mi-am dat seama rapid că oaspeții prea bine leagă și prea ușor se găsesc, pentru a nu fi o forță. Schimbările efectuate de Daniel Boruga au întors, din fericire, soarta jocului. Răzvan Raț a marcat două goluri, Alexandru Dumitru și Alexandru Trifan, un tânăr prahovean, fiecare câte unul.
90 % dintre jucătorii din 1922 erau etnici evrei, germani și maghiari
Dacă în lotul regal de astăzi, 90% au fost români, după Marea Unire din 1918, 90 % din naționala României erau etnici maghiari sau germani, semn al pluralismului Marelui Regat și al respectării prevederilor Proclamației de la Alba Iulia, care stipula ca românii nu se vor transforma din oprimați în oprimatori.
citește și: Tricolorii regali „s-au învins pe ei” și apoi au bătut Serbia Regală pentru a treia oară cu scorul de 4-3
Poate puțină lume știe că aristocratul evreu Elemer Hirsch, din Beclean, fost jucător la U. Cluj, a comandat tricourile naționalei în Anglia, plătindu-le din banii lui. Destinul lui a fost tragic. Urmărit de naziști, a fost salvat de cunoscutul legionar Ioan Chinezu și de Iulius Hațieganu, fondatorul U. Cluj.
Pe vremea acea, Regina Maria visa la realizarea unui Commonwealth balcanic. Și-a căsătorit din interes primii doi copii, Carol și Maria, cu Regele Serbiei și, respectiv cu Elena, Principesa moștenitoare a Greciei. Dar soarta nu i-a împlinit visul. Propriul ei fiu a îndepărtat-o din sferele puterii, după moartea lui Ferdinand cel Loial.
Sârbii îi spun simplu: Regina Maria
Regina consoartă a Serbiei, Marioara, căreia lumea i-a spus Mignion, nu a domnit decât 12 ani, alături de soțul ei, Alexandru, care o iubea nespus. Acesta a fost ucis de forțele separatiste croate, la Marsilia în 1934. Astfel, văduva a devenit regenta fiului ei de doar 11 ani, Petru. Parlamentul sârb nu a luat act de testamentul răposatului, care lăsa tronul lui Paul, verișorul său, pe motiv că Regina Maria a României ar fi avut prea mare influență asupra fiicei sale.
Marioara a fost alungată de la putere de către comuniștii lui Iosip Bros Tito. A trebuti să plece, împreună cu fiul ei, în 1945, în exil, în Marea Britanie, unde suverana a și murit după aproape cincisprezece ani. În urma căderii comunismului, Familia Karageorgevic a primit dreptul să revină în țară și a reînhumat-o cu onoruri de stat pe Regina Marioara, la Oplenița, un fel de Mănăstirea Curtea de Argeș mai mică.
Emoționat la pauză, ASR Principele Radu a coborât în teren
Asociațiile monarhiste din Serbia de azi sunt mult mai radicale și mai implicate social. Dar nu reușesc să adune o masă critică de monarhiști, într-o Serbie sleită de putere.
Meritul organizării impecabile a evenimentului de pe Ilie Oană, din toamna aceasta, i se datorează inimosului monarhist Dan Nicodim, viceprimarul Ploieștiului.
În preajma sa, s-a aflat și Adrian Bălănescu, primarul de la Plopu, tot liberal.
Principele Radu a avut și el emoții, mai mari decât ale noastre, cei aflați pe banca tehnică. Imediat după pauză, a coborât din lojă să fie mai aproape de firul ierbii.
Dramatismul partidei a ridicat pulsul, dar nu a distrus spiritul de fair-play, deși Naționala Regală a României a beneficiat de patru lovituri de la 11 m, trei, acordate pe drept de arbitrul de la centru. Antrenorul sârbilor a venit să-l felicite pe învingătorul Boruga. Sub conducerea sa, Naționala Regală nu a pierdut niciun meci, deși a jucat cu Naționala Parlamentarilor, cu CSA Steaua, SC Heerenveen (de două ori), cu echipa Jandarmeriei și Naționala regală a sârbilor (trei jocuri).
Prin grija lui Florin Șari, director în FRF, ambele echipe au fost premiate și medaliate, în aplauzele spectatorilor de pe Ilie Oană, unii veniți chiar de la Constanța.
Foto: Mihail Oprescu
Vocile lumii
Daniel Nicodim
Viceprimarul Ploieștiului
„ La centenarul fotbalului românesc, de la Ploiești, de duminică, am avut onoarea de a fi gazdă a acestei dispute, dar și mari emoții și bucurii care nu s-au mai trăit decât la acel Petrolul -Liverpool 3-1, din 12 octombrie 1966. Gândurile noastre se îndreaptă spre centenarul Marii Încoronări de la Alba Iulia din 1922,” a spus Daniel Nicodim, într-o declarație oferită “României libere.”
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
