Noua informală de la Praga, botezată Comunitatea Politică Europeană (CPE), cu participarea a 44 de state, se va reuni din nou la Chișinău. Astfel, Maia Sandu aduce în buza rachetelor lui Putin, patruzeci și patru de lideri politici.
Pe lângă cele 27 de țări din UE, la Castelul Hradčany, au mai stat laolaltă autocrați celebri ca Erdogan sau Aliev, președintele Azerbaijanului, cu premierul Marii Britanii, Liz Truss. S-au plimbat pe Strada aurarilor, acolo unde, în urmă cu cinci secole, Împăratul Rudolf, prietenul lui Mihai Viteazu, căuta să i se ghicească sorocul.
Costelivul Euro a lipsit de la „informală”
Am remarcat o mare absență. Euro, în cădere liberă, n-a găsit oportunitatea de a se înzdrăveni. Este la cea mai joasă cotă față de dolar din istorie. Nimeni n-a sesizat vreo preocupare a liderilor europeni pentru soarta sa.
Știrea publicată în aceeași zi, potrivit căreia peste 92 de milioane de europeni trăiesc la limita sărăciei, nu i-a sensibilizat pe liderii prezenți la “informală.”
Noua structură stârneşte însă numeroase întrebări despre formatul său, despre misiune și rol, care este modul concret de implicare, în contextul în care, în spatele noului acronim, CPE, se găsesc ţări cu traiectorii radical diferite faţă de UE, cum ar fi Norvegia, Ucraina, Elveţia, Turcia, Regatul Unit, Republica Moldova, Serbia sau Azerbaidjan, remarcă AFP.
„Rusia a lansat o rachetă energetică asupra continentului european și a lumii”, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel, în timpul întâlnirii liderilor la Praga.
Mai mulți bani pentru Ucraina și mai puțini pe cardurile europenilor
În rest, s-au spus vorbe. S-au întâlnit ca să se întâlnească. CPE își propune, conform depeșelor de presă, să promoveze dialogul politic și cooperarea pe probleme de interes comun și să consolideze securitatea, stabilitatea și prosperitatea continentului european.
În timpul reuniunii, Vladimir Zelenski a cerut, prin intermediul skype-ului, mai mult ajutor financiar și militar. I s-a promis. Chiar și o reuniune pentru reconstrucție.
citește și: Binele trebuie promovat, răul se propagă singur
Întâlnirea s-a încheiat cum a început. Fără niciun rezultat privind plafonarea prețurilor la energie. Premierul de la Varșovia i-a reproșat lui Olaf Scholz că este prea egoist. Guvernul german a alocat peste 200 de miliarde de Euro pentru reducerea impactului prețurilor. Germania și Danemarca ar negocia separat achizițiile de gaz rusesc. Cel american e de trei ori mai scump.
Liderii Uniunii Europene au convenit vineri să acorde mai mult ajutor financiar și militar Ucrainei, dar după o zi întreagă de discuții din castelul regal, ornat cu fel de fel de figuri mitologice, nu au găsit răgaz pentru un plan serios la criza energiei.
Iar s-a vorbit despre Europa vitezei a treia, supărând liderii țărilor mai sărace.
Prețurile fulminante amenință să provoace o recesiune în bloc.
Mateusz Morawiecki a ridicat vocea. Klaus Iohannis a spus pas…
„Toată lumea este de acord că trebuie să scădem prețurile la energie, dar nu există un acord asupra instrumentelor să folosim exact în acest scop”, a declarat prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki.
Aproape demis, premierul Italiei, Mario Draghi, a promis că, la următoarea informală, va aduce un pachet de măsuri pe termen scurt pentru scăderea prețurilor, iar pe termen lung, un cadru arhitectural de reproiectare a pieței de energie electrică.
„Cea mai bogată țară, cea mai puternică țară din UE, încearcă să folosească această criză pentru a obține un avantaj competitiv pe piața unică. Nu este corect, nu așa ar trebui să funcționeze piața europeană”, a spus Morawiecki.
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că adunarea a eliminat „neînțelegerile” cu privire la pachetul Berlinului, pe care el l-a apărat ca fiind corect, adăugând că Franța, Țările de Jos și altele au și ele propriile măsuri de sprijin pentru cei afectați.
Democrații la braț cu despoții
Ce e ciudat e că nu s-a mai discutat despre valorile europene, statul de drept, domnia legii, justiția independentă în fața unor lideri ca Erdogan sau Aliev, despoți adevărați. Probabil, pentru a nu-i umili.
Dând dovadă de un cinism incorigibil, Emmanuel Macron a declarat că statele care nu pot impune un pachet consistent de măsuri, privind ajutorul de stat pentru reducerea prețurilor la facturi, pot să se împrumute dintr-un fond european, asemenea celui din pandemie.
„Suntem hotărâți să mobilizăm toate instrumentele și mijloacele posibile pentru a sprijini Ucraina cu mijloace financiare, cu sprijin militar, cu sprijin umanitar și, bineînțeles, cu sprijin politic”, a declarat președintele summit-ului, Charles Michel.
CPE este de facto un organism european de luptă împotriva Rusiei. N-are nici structură, niciun cadru diplomatic. E un elefant plecat din menajerie.
Liniștea de dinaintea Acordului de la München din 1938
Kievul a cerut Bruxelles-ului să accelereze sprijinul economic, necesar ca aerul în lupta cu Moscova, după ce blocul comunitar a semnat, la 3 octombrie, un memorandum de înțelegere prin care să furnizeze 5 miliarde de euro (4,9 miliarde de dolari).
La fel ca înainte de Acordul de la München din 1938, liderii europeni n-au niciun gând de facilitare a păcii.
Analiștii își mai amintesc că și Francois Mitterand a mai propus ceva similar: Confederația europeană, în anul 1991. Proiectul s-a născut mort, doar că atunci URSS era muribund.
Vocile lumii
Kiriakos Mitsotakis
Premierul Greciei
“Uniunea Europeană trebuie să-și asume acțiuni îndrăznețe, deoarece piața gazelor naturale nu funcționează corespunzător și să intervină pe piața angro de gaze naturale. Sper că problema va fi rezolvată până la sfârșitul lunii octombrie. Doresc solidaritate europeană, la fel ca-n pandemie”, a declarat premierul grec Kyriakos Mitsotakis la prima reuniune a Comunității Politice Europene (EPC) de la Praga, potrivit Hellenicnews.
