Paza pădurilor este o activitate necesară dar din ce în ce mai dificilă. Restanțele la plata pazei pădurilor depășesc un milion de lei într-un singur județ. Așa se explică și mai bine de ce, în România, hoții de lemne sunt greu de prins.
Județul Dolj este cel unde restanța la plata serviciilor de pază a pădurilor depășește un milion de lei. Ca răspuns la întrebarea adresată de “România liberă”, Garda Forestieră ne-a confirmat situația.
Iată răspunsul:
“Suma totală nedecontată până la data de 20 decembrie 2021 pentru plata serviciilor de paza suprafețelor de fond forestier de până la 30 de hectare deținute de persoane fizice sau juridice în județul Dolj este de 1.004.867,52 lei. Întreaga sumă este aferentă trimestrului al III-lea al anului 2021”.
Din județul Dolj am primit semnale că fenomenul distrugerii pădurilor este tot mai alarmant. Sunt mai multe instituții de stat care ar trebui să acționeze pentru a ocroti pădurea – Garda Forestieră, Agenția de Protecția Mediului, Garda de Mediu. Deasupra acestora se află Ministerul Mediului. De altfel, întrebările noastre au fost trimise inițial la Ministerul Mediului. Dar Ministerul a preferat să paseze răspunderea (cel puțin aceea de a răspunde la întrebări) către mai multe instituții din subordine.
Paza pădurilor ar trebui realizată de Ocoalele Silvice, unele de stat, altele private. Surse din teritoriu ne semnalau, la începutul lui decembrie, că unele Ocoale Silvice nu şi-au mai primit banii pe această activitate de mai bine de zece luni. Întrucât răspunsul pe care l-am primit de la Garda Forestieră poartă data de 20 decembrie, se poate presupune că, poate, în ultimele două săptămâni, s-au mai plătit ceva restanțe. Astfel că acum restanțele cele mai vechi ar fi doar din trimestrul al III-lea, adică de cel mult cinci luni.
Ocoalele silvice ar vrea să renunțe la paza pădurilor
Unii reprezentanţi de ocoale silvice au anunţat deja că vor să renunţe la activităţi de pază a pădurilor. Motivul ar fi dificultăţile financiare care duc la imposibilitatea plății activităților către angajaţi. O asemenea situație ar fi la ocolul din Mârşani, care are în pază 14000 de hectare de pădure proprietate privată.
Ocoalele de stat se plâng că au făcut angajări de personal în anii 2019 şi 2020. Angajările s-au făcut sub presiunea unui articol din Codul Silvic. Acesta afirmă că ocolul silvic care deţine suprafaţa majoritară în cadrul unei localităţi este obligat, la cerere, să asigure, pe bază de contract, serviciile silvice pentru toţi proprietarii de fond forestier din localitatea respectivă care nu şi-au constituit ocol silvic privat.
Neasigurarea banilor necesari pentru retribuirea angajaților de ocoale ar putea genera reduceri masive de personal.
Devizele cu sumele pentru paza pădurilor proprietate privată au fost trimise dinspre ocoale şi Garda Forestieră către Ministerul Mediului. Autoritatea centrală nu a rezolvat însă problema.
Ideea renunţării la paza suprafeţelor de pădure privată de către ocoalele silvice pune în pericol fondul forestier. Tăieri ilegale sunt periodic semnalate în unele județe. Acum, pe timp de iarnă, fenomenul are tendința să se accentueze.
Ministerul Mediului avea zece milioane de lei necheltuiți
Reducerea pădurilor favorizează extinderea fenomenului deșertificării în România. La mijlocul anului trecut, Costel Alexe, care pe atunci era ministrul Mediului, a fost în vizită chiar în comuna Mârșani. Ca întreg județul Dolj, și această comună e afectată de deșertificare. În Dolj, 100.000 de hectare erau afectate de deșertificare, recunoștea ministrul.
„Important este să depistăm aceste terenuri amenințate de fenomenul deșertificării. Avem, la Ministerul Mediului, 10 milioane de lei care rămân necheltuiți, din păcate, pentru că fie proprietarii acestor terenuri deșertificate nu sunt de acord cu împădurirea sau avem autorități publice locale care nu înțeleg importanța acestui proces. România are de suferit din cauza extinderii terenurilor deșertificate. În următorii 50 de ani, sudul României va fi acoperit cu dune de nisip dacă nu vom reuși să ținem în frâu acest proces de extindere. Fac apel la toate instituțiile prefectului din sudul României, la toate autoritățile publice locale, la toți proprietarii care au astfel de terenuri să conlucreze, să poată accesa fonduri pentru că nu facem un bine doar autorităților locale, ci rezolvăm o problemă de mediu”, declara ministrul Costel Alexe, citat de publicația “Cuvântul Libertății”.
Între timp, el a renunțat la funcția de ministru al Mediului. Furturile din păduri însă continuă, iar fenomenul deșertificării se extinde.
Citiți România Liberă și pe Google News!
