5.3 C
București
marți, 5 noiembrie 2024
AcasăMediuAvem bani, dar nu îi folosim! România stă pe un munte de...

Avem bani, dar nu îi folosim! România stă pe un munte de gunoie, dar și pe un munte de bani

Cu 260 milioane de euro la dispoziție, primarii au șansa de a rezolva problema gunoaielor. Banii vin din PNRR și de la bugetul de stat, și vor putea fi accesați din această vară. România nu doar că este codașă la acest capitol, dar are și procese deschise la nivel internațional, din cauza poluării.

deșeuri

Nici la momentul actual, nu am reușit să rezolvăm colectarea selectivă, iar la marginile orașelor și chiar printre blocuri zac munți de gunoaie care fac viața românilor un calvar.

Potrivit datelor Eurostat, România este codașă la capitolul gestionării deșeurilor. Gradul de reciclare în țara noastră este în prezent de numai 11%, în condițiile în care media europeană este de 45%. Și asta în condițiile în care, în țara noastră, sunt gestionate anual peste 214 milioane de tone de deșeuri, cu 42 de  milioane de tone mai mult decât în 2015. Suntem pe locul 3 în UE la acest capitol, după Germania și Franța.

Specialiștii în mediu trag un semnal de alarmă cu privire la plasticul din mări și oceane, care afectează peștii pe care la rândul nostru îi consumăm. Gestionarea deșeurilor este urgentă și esențială pentru sănătatea noastră.

Începând din această vară, însă, lucrurile se pot schimba semnificativ. Autoritățile locale au la dispoziție, în premieră, o linie de finanțare de 260,13 milioane de euro, bani din PNRR și de la bugetul de stat, arată o analiză Frames & Best Tools.

Primarii pot accesa bani gratuiți pentru a rezolva problema deșeurilor prin instalarea unor „insule ecologice digitalizate” – adica puncte de colectare a deșeurilor la nivelul comunităților, cum sunt platformele subterane, semiingropate sau supraterane. Pentru a beneficia de banii europeni, autoritățile trebuie să pună la dispoziție terenurile și să asigure instalarea și operarea acestor facilități.

deșeuri

,,Proiectul cu finanțare PNRR vine să rezolve două probleme. Pe de o parte rezolvă problema colectării selective a deșeurilor (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, biodeșeuri – resturi alimentare și vegetale), iar pe de altă parte reduce costurile cu curățenia localităților’’, spune Florin Vulpe, expert în managementul deșeurilor.

,,Sunt multe orașe care au încercat și chiar au reușit să implementele soluții de selectare a deșeurilor dar, din păcate, la nivel național ideea de colectare selectivă, de stimulare a economiei circulare în general, este încă doar o soluție abstractă. În condițiile în care bugetele locale se află sub presiunea costurilor generate de inflație, banii europeni reprezintă singura soluție viabilă pentru a înființa această infrastructură ecologică’’, a mai spus expertul.

PNRR, extremă urgență

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, autoritățile și-au asumat un pachet de 53 de reforme și soluții concrete (gropi de gunoi ecologice, instalații specializate, platforme de management a deșeurilor etc), cu o finanțare de 1,2 miliarde de euro.

Dincolo de insulele ecologice, PNRR vizează înființarea a cel puțin 15 centre integrate de colectare a deșeurilor, la nivelul marilor orașe, unde se va asigura colectarea separată a deșeurilor menajere care nu pot fi colectate într-un sistem de tipul „din ușă în ușă”, respectiv a deșeurilor reciclabile și a biodeșeurilor care nu pot fi colectate în pubele individuale, precum și a fluxurilor speciale de deșeuri – deșeuri voluminoase, deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii uzate, deșeuri periculoase, deșeuri provenite din activități de construcție și demolări).

Planul se mai referă la înființarea a 26 de instalații de reciclare a deșeurilor și a cel puțin 254 de sisteme integrate de colectare a deșeurilor agricole compostabile.

,,Vom reuși să atragem banii europeni măcar pe această componentă, a gestionării deșeurilor? E o misiune posibilă dacă primarii, autoritățile locale se mobilizează și se pregătesc pentru atragerea acestor bani. E un adevărat test de competență pentru administrația locală’’, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

,, Apelul PNRR/ 2022/C3/S/I.1.B prevede foarte clar ce condiții trebuie urmate de primării, iar finanțarea trebuie derulată rapid, în conformitate cu angajamentele asumate prin PNRR. Avem banii europeni, avem firmele specializate în dezvoltarea acestor proiecte, e doar nevoie de voință politică și de un focus al specialiștilor din administrațiile locale pe acest proiect. E un nou exemplu de cum putem atrage rapid și eficient banii europeni’’, a mai spus acesta.

Dincolo de atragerea banilor europeni, autoritățile și-au asumat și adoptarea Strategiei naționale privind economia circulară. În cadrul acesteia, una dintre măsurile esențiale o reprezintă pachetul de acte normative privind gestionarea deșeurilor municipale.

,,Toamna lui 2022 ar trebui să aducă primele contracte de implementare a proiectelor de gestionare a deșeurilor cu ajutorul fondurilor din PNRR. Este un moment semnificativ, un moment care poate fi punctul T-zero de la care să pornim și să implementăm proiectul ,,România curată’’, o țară în care să trăim într-un mediu fără poluare, cu ape, câmpuri și localități curate, fără deșeuri la tot pasul’’, spune Ștefan Blaer, CEO-ul Best Tools Company.

Colectarea gunoaielor, un business profitabil

În prezent, potrivit datelor Frames, în România activează peste 1000 de companii în sectorul colectării deșeurilor (COD CAEN 3811,3812), un număr dublu față de acum 10 ani.  Afacerile acestora au crescut spectaculos în acest interval, de la 1,51 mld.lei în 2011 la 4,99 miliarde de lei în 2021. Și profitabilitatea business-ului a avansat semnificativ, de la 94,3 milioane lei la 480,5 milioane lei.

deșeuri

În sectorul colectării deșeurilor activau, anul trecut, 1098 firme cu 27.827 de angajați, în creștere cu aproape 10.000 față de acum 10 ani.

Ca o concluzie, primarii au o misiune importantă în a gestiona situația gunoaielor care afectează viața românilor, fonduri sunt suficiente, trebuie doar ca planul să fie dus la bun sfârșit.

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Cristina Corpaci
Cristina Corpaci
Din iulie 2021 m-am alăturat echipei România Liberă, unde sunt editor și editorialist economic.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă