Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

„Undeva pe corpul meu există un tatuaj cu firma la care lucrez“

Cred că marea bucurie a unui manager este aceea de a deveni oarecum conștient de valoarea sa într-o firmă. Nicoleta Scarlat este genul de om care a știut să asimileze și apoi să distribuie tot ceea ce e mai bun, pentru ca Eisberg să devină ceea ce este azi.

Share

Madalina Racorean 0 comentarii

Actualizat: 21.06.2019 - 08:46

 

„Am început acest job pe 1 octombrie 2002, am pornit în firmă în momentul în care erau opt sau zece angajați cu totul... Am fost angajată ca gestionar și în mai puțin de șase luni eram lider de producție. Aveam grijă de producție întru totul, eu eram cea care planifica și care aranja fluxul, cea care ghida oamenii în firmă. Este drept că era foarte ușor la acel moment... Afacerea creștea de la săptămână la săptămână, iar dacă vrei să-ți faci o idee, îți voi spune că în anul 2003 vindeam undeva la 200 sau 300 kilograme de salată pe săptămână, iar dacă mai puneam și sistemele precum McDonald᾽s, vindeam undeva la două tone pe săptămână, iar în acest moment suntem undeva la 60 de tone pe săptămână. Am crescut cu firma, din 2002 până în prezent. Ca o glumă pentru tine, îți voi spune că toate parolele din firmă, care s-au tot schimbat de atunci până acum, au început cu inițialele mele. Eisberg nu este doar o entitate juridică de sine stătătoare și nu o privesc ca pe un mamut în care sunt angajată, vin și plec... Am reușit să creăm un cuib, o familie.

Deja s-a creat trendul de salate Eisberg, s-a asociat brandul cu substantivul, așa cum erau termopanele Gealan, cum este un produs de cosmetică binecunoscut precum Rimmel etc.

Corect este Iceberg și este o salată inventată de americani. De ce ar trebui să ne placă salatele? Până la urmă, de ce ne place să fim sănătoși, voioși, cu chef de viață? Este adevărat că salatele nu sunt privite, în România, ca fiind cel mai sexi fel de mâncare, dar ar putea deveni și cred că suntem pe trendul în care salatele tind să devină felul de mâncare atrăgător, plăcut, înțeles și gustat de toată lumea.

„La un moment dat, am vrut să facem o cercetare de piață pe domeniul acesta de legume și fructe. Se pare că în România nu există acest gen de cercetare de piață, iar sumele ce ar trebui să se aloce unei astfel de cercetări sunt destul de mari, iar business-ul, deși a luat amploare, nu este atât de mare încât să ne permitem sume exorbitante ce ar trebui plătite pentru cercetări de piață. Ne-am făcut un calcul intern și am început să ne întrebăm care este consumatorul nostru. Ne-am dat seama că acesta se împarte în două categorii – consumatorul convins sau consumatorul constrâns de problemele medicale, constrâns de condiția fizică etc. Evident, este privită ca un produs de dietă, iar noi știm că salata vine cu acele probiotice care se așază în stomacul tău și fac ca toate să funcționeze normal. Firma se dezvoltă la modul fizic, se construiește, extindem o parte din hală, se fac investiții în tehnologie, vom avea și un sortator optic, o instalație care vede insectele din producția de salată. Da, țintim noua generație, pentru că vedem cum se mișcă piața... Materia primă – salata – vine, evident, și din alte țări. Se urmărește, practic, temperatura pe Globul pământesc, iar pe timp de vară cumpărăm dinspre nord (Polonia, Germania, Ungaria), iar din România două luni în primăvară și două luni în toamnă, dar de aici cumpărăm foarte multe rădăcinoase. Pentru că în această primăvară Europa a înghețat, noi am adus salata din Statele Unite ale Americii. Nu vorbim de culturi care se pot cultiva în sere, pentru că avem nevoie de milioane de tone de salate, iar acestea nu cresc pe câțiva metri pătrați. Nu avem culturi hidroponice, nu cultivăm pe apă, cu toate că ne-am dori asta... Oricum, ca soluție de back-up ne orientăm spre țări ca SUA...“

Mesajul consumatorului, mai eficient decât orice reclamă       

Nicoleta mărturisește că nu înțelegea multe în firmă atunci când se afla în rol de angajat, la început: „Nu înțelegeam modul de lucru al retailerilor. Din 2005 mă ocup de vânzări, am acumulat experiență, evident. După 2009, în perioada de criză, ne-am dat seama că noi stăm bine pe rafturile magazinelor, că suntem acolo, dar produsul trebuie să plece și din lanțul de retail către consumatorul final. Am început cu idei și acțiuni de marketing. Am întâlnit aici clienți care cumpărau salata fie pentru iguana pe care o creșteau acasă, fie pentru că se obișnuiseră să consume salată în Franța, unde se aflaseră la muncă... Așadar, consumatorii sunt polivalenți, iar viitorul business-ului este asigurat... Oricum, voi spune că toate campaniile de marketing uriașe, bine puse la punct, cu strategii plănuite minuțios, care credem noi că vor face consumatorul să-și schimbe percepția spre salata Eisberg, ar putea să fie mai puțin eficiente în fața micilor acțiuni ale unor persoane care sunt lideri de opinie, care știu să se facă auziți în cercul lor. Aceștia preiau atât de bine mesajul și îl distribuie atât de bine și de frumos mai departe, încât acest lucru face mai mult decât orice reclamă plătită la TV“.

„Sunt gura firmei Eisberg pentru business-to-business și business-to-consumer“, continuă Nicoleta. „Sunt canale separate ce par că ar avea aceleași nevoi și aceleași dorințe, dar nu e așa. Cei din business-to-business sunt orientați către preț, tratează totul ca pe o afacere. Business-to-consumer este ceea ce tu, ca persoană privată, alegi să folosești pentru casa ta. Alegi emoțional, ca mamă, atunci când cumperi produse pentru copilul tău. Te vei uita la ele să fie bune, dar alegi produsul A în detrimentul produsului B... Aici se naște provocarea în ceea ce mă privește. Pe partea de business-to-business mi-am făcut un nume prin seriozitate. Dar aici vorbim de seriozitatea întregii companii, iar Eisberg a dovedit această competență, suntem un nume pe care te poți baza, suntem sustenabili. Când ai toate domeniile asigurate, când toți furnizorii tăi știu că ești un bun-platnic, când toți colaboratorii tăi știu că ești un bun executant, că te adaptezi, evident, în condițiile cele mai bune, atunci devii un nume. Dar provocarea mare vine când te adresezi la business-to-consumer. Evident, poți angaja mari firme de publicitate, poți comunica prin purtători de cuvânt, dar dacă tu nu ești acolo, tu, cel care simți bătăile de inimă ale companiei, nu va ieși nimic bun în evidență... Eu deja am acel ceva în voce care demonstrează că iubesc această firmă. La un moment dat, când am dorit să plec, cineva mi-a spus: «Tu nu ai cum să pleci. Tu ești Eisberg!». Cred că undeva pe corpul meu există un tatuaj cu Eisberg.“

 Un șef care te inspiră!

Cu mult umor, Nicoleta spune că a curățat atât de multă ceapă, „că miroseam și după duș. Dar de la Eisberg am primit timp și cunoștințe. Firma a venit cu un superior, Lucian Trofin, care nu și-a marcat teritoriul ca fiind stăpân, ci și-a marcat teritoriul ca un lider care știe să asculte. Mi se pare ireal în România să auzi un șef că îți cere scuze, iar al nostru știe să-și ceară scuze față de noi dacă a greșit, dacă a avut o scăpare... Are un stil de viață care inspiră, pentru că iubește viața sănătoasă. Mi-a deschis uși către oameni diferiți, noi, altfel... Mi-a dat timp... Munceam haotic, iar după ce mi-am dat seama că nu mai am timp pentru mine, m-am dus la el și i-am spus că vreau să demisionez. După acest episod, m-a trimis la un curs de management al timpului, la Predeal. De acolo mi-am dat seama că sunt pași pe care eu îi pot face bine. Tot el, șeful meu, a început să mă degreveze de anumite sarcini pe care le aveam în firmă. A făcut asta subtil... Fără ca eu să-mi dau seama. Mi-a suflat în aripi și cu foarte multă încredere am reușit! Am făcut greșeli, dar a ales nu să mă certe, ci a contribuit la a îndrepta greșeala. De altfel, foarte înțelept...“

 

 

Comentarii

loading...