Situații excepționale, mai puțin cunoscute, din istoria recentă a țării noastre, sunt cercetate și dezvăluite într-o nouă emisiune-document a Televiziunii Române. Structurată sub forma unei serii de cinci episoade ce poartă semnătura realizatorilor Ruxandra Țuchel și Rafael Udriște, „Omul și timpul” ne introduce în intrigile demne de filme hollywoodiene ale politicii românești, interne și internaționale, din perioada interbelică și anii comunismului. Din 21 februarie, urmărim „Omul și timpul” la TVR 1, în fiecare duminică, de la ora 16.30.
Cele cinci ediții ale emisiunii pun în dezbatere subiecte precum țesătura de uneltiri din jurul lui George Enescu, așa cum iese la iveală din dosarele Securității statului comunist, încercările succesive și rivale ale Germaniei naziste și ale Aliaților de a influența politic și economic România la finalul anilor ‘30, legăturile lui Carlos Șacalul cu regimul Ceaușescu, povestea tezaurului polonez care, în 1939, după invazia nazistă a Poloniei, a reușit să fie salvat cu ajutorul regatului României, încă neutru la acel moment.
„Istoria și timpul sunt două concepte interdependente, care au suferit împreună modificări continue. Istoria nu este o poveste, cred eu, ci reflexia propriei noastre conștiințe”, spune Rafael Udriște, cel care ne va și prezenta situațiile puse în discuție de-a lungul emisiunii.
La rândul său, realizatoarea Ruxandra Țuchel are propriul argument și definire a istoriei: „Istoria este expresia timpului, un depozit al acţiunilor, martor al trecutului, exemplu şi înştiinţare a prezentului, avertisment al viitorului. Așa scria Cervantes în ‘Don Quijote’. Ei bine, în vremurile acestea, TVR își asumă, ca și celebrul personaj, să se lupte cu morile de vânt și să facă din evenimente de mult apuse vedetele timpului nostru”.
George Enescu – o afacere de stat, în prima ediție a emisiunii
Primul episod „Omul și timpul” îl pune în centrul atenției pe cel mai important muzician român. Regimul comunist proaspăt instaurat la București după cel de-al Doilea Război Mondial a încercat, cu orice preț, să își consolideze puterea. Șantajul, corupția, minciuna și amenințările erau armele principale ale unui război pe timp de pace. George Enescu este, alături de alți intelectuali români, ținta acestui nou tip de război subversiv și de uzură. Imediat după 1946, afacerea Enescu devine una dintre principalele mize propagandistice ale statului comunist. În țară, el era prezentat, în mod eronat, drept „fiul simplu al neamului, apostol al sărăciei și al luptei de clasă”. Iar ca destinul acestui rătăcitor prin lume să se împlinească, el trebuia să se reîntoarcă în țara lui, Republica Populară Română. Prins între voința familiei și propria sa slăbiciune, George Enescu a făcut trei mari compromisuri în raport cu noul regim de la București: a acceptat să participe la alegerile trucate din 1946, pe listele Blocului Național Democrat, a făcut un turneu în URSS și a devenit subșeful secției de muzică al ARLUS (Asociația Română pentru Strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică).
Astfel începea povestea zbuciumată a ultimilor 9 ani din viața muzicianului George Enescu, devenit, fără voia lui, o afacere de stat. Continuarea ei o vom afla în prima ediție a seriei „Omul și timpul”, difuzată la TVR 1 duminică, 21 februarie, de la ora 16.30.
