Toată lumea a auzit de George Călinescu sau de Nicolae Manolescu şi ale lor Istorii ale Literaturii Române. Cei mai cultivaţi cititori au ţinut în mână, cu siguranţă, şi alte Istorii, semnate de Sextil Puşcariu, Ovid Densuşianu, Nicolae Iorga, Alexandru Piru, Eugen Lovinescu, Ion Rotaru sau Marian Popa.
Cred însă că nu prea mulţi cititori ştiu că există şi o „Istorie comică a Literaturii Române”, şi aceasta datorită faptului că volumul este foarte recent: a apărut la sfârşitul anului trecut la editura Pavcon din Bucureşti.
De fapt, titlul principal al cărţii este „Perle de… incultură” şi e mai degrabă un compendiu, dar autorul său, profesorul Aurel Cărăşel, a întocmit-o după toate regulile literare, trecând în revistă, în ordine cronologică, principalii reprezentanţi ai literaturii române, aşa cum erau ei reflectaţi în manualele şcolare ale deceniului opt din secolul trecut.
Fiecare fişă de autor este bine documentată din punct de vedere bio-bibliografic, fiind în plus agrementată cu citate potrivite din unii dintre istoricii literari citaţi mai sus sau din scriitori de seamă ai României.
Cartea se deschide deci cu cronicarii Grigore Ureche, Miron Costin şi Ion Neculce şi continuă cu Ion Heliade Rădulescu, membru fondator şi prim preşedinte al Societăţii Academice Române, Costache Negruzzi, Nicolae Filimon şi Vasile Alexandri. Urmează apoi genialii Eminescu şi Creangă şi scriitori din generaţia de aur a perioadei interbelice, precum Ioan Slavici, George Coşbuc, Octavian Goga, Gala Galaction, Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, George Călinescu, Ion Barbu. În fine, volumul se încheie cu scriitori consacraţi de regimul socialist – Zaharia Stancu, Eugen Jebeleanu, Horia Lovinescu, Ştefan Augustin Doinaş, Fănuş Neagu, Alexandru Ivasiuc, Nichita Stănescu, Nicolae Labiş şi Dumitru Radu Popescu, singurul autor în viaţă dintre cei enumeraţi mai sus.
Urmează o parte inedită a acestui volum original, cea care îi justifică titlul. De-a lungul timpului, în deceniul 8 al secolului trecut, profesorul Cărăşel a cules din lucrările de control sau tezele elevilor săi numeroase şi amuzante perle de incultură, pe care le reproduce în carte, punându-le în antiteză cu sobrele şi documentatele sale fişe bio-bibliografice de autor. Iată unele dintre ele:
- „Alexandri este un poet mai mare decât Eminescu, el trăind de două ori mai mult.”
- „În poezia Peneş Curcanul, poetul descrie un grup de curcani plecaţi la luptă din Vaslui.”
- „Creangă ne povesteşte, pe mai multe sute de pagini, aventurile lui Nică, de când era mic şi încuiat şi până s-a însurat.”
- „Văzându-se înfrânt, Baiazid ia drumul de întoarcere de la capăt.”
- „Luceafărul este o ştiinţă reciprocă, care depăşeşte orice inteligenţă şi sensibilitate umană.”
- „Bubele, mucegaiul şi noroiul sunt starea noastră zilnică, într-o lume socialistă plină de prefaceri.”
- „Ţăranul văzut de Rebreanu este un ţăran deosebit de limitat, chiar îngust la minte.“
- „Nimeni până la Zaharia Stancu nu l-a mai asuprit atât de năpraznic pe bietul ţăran din Câmpia Dunării.”
- „Prinţul se fugărea după un mistreţ care nu prea exista, el era aşa ca o nălucă şi avea dinţii de argint.”
Sute de astfel de citate din „operele” şcolăreşti sunt reproduse în carte, spre amuzamentul cititorilor, dar mai ales spre luare-aminte, conform dictonului strămoşilor noştri romani – „Ridendo castigat mores”!
Volumul „Perle de… incultură. O istorie (comică) a Literaturii Române” este ilustrat cu câte un portret amuzant al fiecărui scriitor, semnat de graficianul Marius Ghergu.
Frunzărind cartea, îl găsim pe Heliade Rădulescu cu aripi de… Zburător, pe Vasile Alexandri îmbrăcat în dorobanţ, cu arma la umăr, pe Gala Galaction aşteptând trenul de Cladova, pe Tudor Arghezi purtând la piept… căsuţa sa de la Mărţişor, pe Zaharia Stancu citindu-şi romanul preferat… cu picioarele goale etc.
BIO
Născut în 1959, Aurel Cărăşel a absolvit Facultatea de Filologie din Craiova în 1984 şi Facultatea de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării din Bucureşti în 1994. În paralel cu activitatea sa de la catedră, a fost redactor şi redactor-şef la mai multe publicaţii science-fiction, a tradus romane SF din limba engleză şi a publicat câteva zeci de romane şi volume cu povestiri la edituri precum Nemira, Tritonic sau Pavcon.
Nemira i-a editat trei romane premiate: „La capătul spaţiului”, „Lumile curcubeului” şi „Dumnezeule de dincolo de burta universului”.
Tritonic publică două cicluri literare semnate de Cărăşel: unul de romane poliţiste umoristice, avându-l ca protagonist pe detectivul cocoşat Walther Funch (trei titluri publicate, al patrulea în curs de apariţie), iar al doilea de nuvele SF, care se încheagă într-o ambiţioasă saga asimoviană, Galaxia Sudică (cinci volume tipărite).
La editura Pavcon scriitorul tocmai a încheiat ciclul „Poveşti de pe Muntele Golia”, compus din zece volume cu basme şi povestiri fantastice; ele se adaugă altor cinci romane SF şi trei volume de exegeză apărute anterior.
Marius Ghergu s-a născut în 1944 la Craiova şi a absolvit Facultatea de Arte Frumoase din Bucureşti. Din anii ‘70 şi până astăzi a publicat sute de desene şi ilustraţii în diverse reviste science-fiction. A ilustrat mai multe dintre cărţile scrise de Aurel Cărăşel.
