Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Lumea copiilor: Ion Creangă în benzi desenate

Criticul și istoricul de bandă desenată Dodo Niță revizitează pentru copiii de azi poveștile și personajele care au fascinat generații întregi.

Share

Dodo Niță 0 comentarii

Actualizat: 06.05.2018 - 21:11

În cursul lunii aprilie, Muzeul Naţional al Literaturii Române din Iaşi a marcat cu mult fast, prin intermediul mai multor activităţi şi expoziţii, aniversarea a 100 de ani de la înfiinţarea primului muzeu memorial literar din România, „Bojdeuca lui Ion Creangă”.


Pe 15 aprilie 1918, deşi România era încă în război şi suferinţă, prieteni şi admiratori ai lui Creangă decideau să transforme în muzeu căsuţa cu două odăi şi tindă în care locuise marele povestitor vreme de 17 ani.


Aici Ion Creangă şi-a imaginat şi a pus pe hârtie majoritatea poveştilor şi amintirilor sale, care au fermecat copilăria multor generaţii de copii. Dar nu doar copiii au fost fermecaţi de opera sa literară, ci şi adulţii, printre ei numărându-se mari artişti care au ilustrat cu mult har poveştile şi povestirile lui Creangă. Dacă nu ar fi să pomenim decât doi astfel de artişti, atunci aceştia ar fi Ary Murnu, reprezentativ pentru perioada interbelică, şi Livia Rusz, pentru cea socialistă.


Fiind foarte dinamice şi vizuale, poveştile lui Ion Creangă au fost adaptate de multe ori şi în benzi desenate. Cel mai harnic în această privinţă a fost Aurel Petrescu (1897-1948), ilustrator, caricaturist şi pionier al animaţiei româneşti.


Petrescu a publicat, la editura Bucur Ciobanul a scriitorului Mihail Drumeş, un lung şir de cărticele bogat ilustrate, sub formă de benzi desenate („Povestiri hazlii în imagini”) cu câte una-două desene pe pagină şi cu textul sub casete, în general adaptări în versuri ale unor basme populare de către Mihail Drumeş sau nenea Răducu (poetul „legionar” Radu Gyr), dar şi ale unor povestiri semnate de Ion Creangă: Fata babei şi fata moşneagului (1943), Povestiri pentru îngeraşii mamei, cuprinzând poveştile Punguţa cu doi bani, Capra cu trei iezi, De ce n’are ursul coadă (1944), Proştii lui Stănică (1945).


În paralel, între 1942-1944, Aurel Petrescu a colaborat şi cu editura Centrala Presei, semnând, în colecţia „Hazul Copiilor”, numeroase broşuri cu benzi desenate („Cărţi pentru copii în mii de desene”). Dintre acestea, câteva sunt adaptate după povestiri scrise de Ion Creangă: Dănilă Prepeleac, Fata babei şi fata moşului, Povestea lui Harap Alb…

În mod curios, în timpul socialismului nu au apărut decât două adaptări BD ale unor povestiri scrise de Ion Creangă, ambele publicate în revista Şoimii Patriei: Moş Ion Roată şi Unirea, desene de Sandu Florea (1982), Fata babei şi fata moşului, desene de Pompiliu Dumitrescu (1986).
În 1991 editura Sigma din Chişinău a publicat Ivan Turbincă, o broşură de 20 de pagini în culori, cu o bandă desenată de Marian Oproiu, după un scenariu de Alecu Popovici. Tipărită în 60.000 de exemplare, cărticica a fost difuzată şi în România. Iată cum o descrie, în versuri, scriitorul Alecu Popovici:
„A scris, după Ion din Humuleşti, / Din traista minunatelor poveşti, / Pentru voi, cei mari şi mici, / Al dumneavoastră Alecu Popovici / Şi chip cu duh le-a dat în acest an, / Chiar dumnealui, Oproiu Marian.”


Şi ieşeanul Mugurel Dionisie a desenat adaptarea unei poveşti scrise de Ion Creangă, Prostia omenească, pe care a publicat-o mai întâi în almanahul Evenimentul, în 1992, iar anul următor şi în suplimentul Mini Azi al ziarului bucureştean Azi.


În anii 2006-2007, maestrul Puiu Manu a publicat în revistele Aricel şi Bodnărel mai multe poveşti desenate, adaptate după Ion Creangă: Capra cu trei iezi, Fata babei şi fata moşneagului, Ursul păcălit de vulpe, Punguţa cu doi bani. Ulterior, ele au fost adunate de către editura Zoom Cart, între coperţile unui album intitulat Poveşti minunate în benzi desenate (2009). În mod straniu însă, numele artistului nu apare pe coperta albumului şi nu este precizat nicăieri în cuprinsul acestuia.


În anul 2011 noua editură Adenium, din Iaşi, deschide, în premieră, o colecţie de benzi desenate „BD Junior”. În cadrul său apar mai multe albume de benzi desenate, adaptări ale unor opere literare semnate de Jules Verne, I. L. Caragiale şi, evident, Ion Creangă.


Primul album, Amintiri din copilărie. Povestiri, va fi publicat în 2013 şi conţine povestirile Amintiri din copilărie, Păcală, Povestea unui om leneş, Prostia omenească, Moş Ion Roată şi Cuza Vodă, Ursul păcălit de vulpe. Prefaţa albumului este semnată de scriitorul şi profesorul universitar Liviu Antonesei.
Anul următor apare un al doilea album, Poveşti, care conţine lucrările: Punguţa cu doi bani, Capra cu trei iezi, Dănilă Prepeleac, Fata babei şi fata moşneagului, Ivan Turbincă, Povestea lui Harap Alb.


Cele două albume, desenate somptuos de Şerban Andreescu, nu sunt simple adaptări, ci interpretări grafice personale ale operelor respective. Personajele desenate sunt vii şi amuzante (a se vedea popa Oşlobanu sau beţivul cu nasul roşu), îţi provoacă râsul doar când le vezi, şi râzi în continuare când citeşti şi peripeţiile lor. Ba chiar graficianul îl introduce în naraţiunea grafică şi pe povestitor, fapt inedit în BD-ul autohton. În fine, chiar şi unei povestiri grave, cum este cea a lui Moş Ion Roată, Andreescu ştie să-i strecoare o doză de umor, doar prin rafinamentul grafic al personajelor.

Șerban Andreescu


În al doilea rând, trebuie neapărat subliniată minuţiozitatea cu care graficianul reconstituie decorurile povestirilor, cadrul natural, casele ţărăneşti tipice, căruţele, dar şi hainele personajelor, lucru care nu decurge neapărat din opera literară adaptată, ci din documentarea suplimentară, reuşind să ne transporte într-o manieră ludică în epoca în care se petrece acţiunea Amintirilor.


În al treilea rând, trebuie remarcată şi precizia cu care graficianul a ştiut să decupeze din opera marelui scriitor exact acele dialoguri spumoase şi amuzante pentru a realiza o adaptare cât mai veridică.


Cele două albume desenate de Şerban Andreescu reprezintă cărţi indispensabile în cultura generală a oricărui copil, o reîntoarcere la copilărie pentru părinţi şi opere de colecţie recomandate oricărui bedefil.  

Comentarii

loading...