În ultimii doi ani au fost alocate aproape 5 milioane de lei pentru consolidări, dar este foarte puțin în comparație cu lungile liste ale imobilelor cu risc seismic.
Galațiul este unul dintre marile orașe cu un risc seismic foarte ridicat, aflându-se la aproximativ o sută de kilometri de zona seismică Vrancea, în același timp fiind situat pe falia „Sf. Gheorghe”. Traseul acesteia pornește din zona seismică Vrancea, trece prin zona Tecuciului, ocolește Galațiul pe la nord-est, la mică distanță de oraș şi însoţeşte cursul Dunării prin Ucraina, pe la nord de Isaccea și de Tulcea, de unde străbate traseul Braţului Sfântul Gheorghe, până la malul mării. În pofida acestor riscuri edilii nu au avut o preocupare pentru consolidarea imobilelor cu risc seismic, rezumând-se la întocmirea de liste. Pe lista fostului primar Dumitru Nicolae, în categoria imobilelor cu grad seismic 1, cărora un cutremur de gradul 7 le-ar afecta structura de rezistență erau incluse blocurile G4 şi M19 din Micro 19 și blocurile C şi F de pe Domnească. Pe lista cu gradul 2 erau blocurile C12, C13, C15, C30, C31, C32, C34, C35 şi D2 din Ţiglina1, R şi I din Micro 17 şi R1 de pe str. Navelor nr. 2. În clasa a 3-a de risc seismic e inclus blocul W3, din cartierul Mazepa 1. Din celelalte 96 de clădiri, 57 erau incluse în clasa 1 de risc, 35 în clasa a 2-a şi 4 în clasa a 3-a. La Primăria Galaţi fuseseră depuse 26 de cereri pentru consolidări de imobile, dar a fost aprobată una singură, pentru blocul C20, din Ţiglina 1, al cărui caz a fost amplu mediatizat după ce s-a „rupt”, fiind puse în pericol viețile celor câteva zeci de locatari. Devenit primar la alegerile din iunie 2012, Marius Stan a luat-o de la zero, refăcând listele. Acum există și o listă de 32 de cereri ale unor asociații de proprietari care cer soluționarea situației a 37 de blocuri și 14 imobile. În mare, listele sunt cam aceleași. Pe lista din Micro 19 s-a adăugat scara 1 de la G2. Apar unele neclarități și în privința expertizării unor blocuri. Nu au fost expertizate blocurile C9 și C10 din Țiglina 1, iar alte două blocuri din același cartier, E4 și C31, nu apar nici cu expertiză, nici fără. Apar ca expertizate blocul F de pe str. Domnească nr. 18 și blocurile A și B de pe Domnească 142. Au fost expertizate și doar atât, blocul C, tot de pe Domnească, alt bloc C, de pe str. Milcov nr. 25 și încă un bloc C, de pe str. Cezar nr. 20. O concluzie este că pe lista cu risc seismic ridicat domină primele blocuri construite la Galați, blocurile de pe strada Domnească, construite în perioada 1954-1958 și blocurile din Țiglina 1, construite în anii 1963 – 1964. Unele dinte acestea au fost expertizate de prin 1994, 1996 sau 2001 și expertizate au rămas.
În 2013-2014 s-au alocat 5 milioane de lei
La Galați există o listă cu 71 de clădiri care trebuie demolate din cauză că orice s-ar face nu ar mai putea fi salvate. Primarul Marius acuză că foștii primari, Eugen Durbacă și Dumitru Nicolae, nu au făcut nimic în această privință și s-a ajuns în situația de a demola zeci de clădiri care în urmă cu 10-15 ani mai puteau fi salvate. ”Până în anul 2012, administrațiile care s-au succedat la cârma Galațiului nu au fost prea preocupate de soarta clădirilor aflate în proces de degradare, cu risc seismic ridicat. Dovadă stă faptul că astăzi avem câteva zeci de clădiri din fondul vechi de imobile, care trebuie demolate, întrucât consolidarea lor este costisitoare și depășește valoarea lor de piață. Aceste clădiri s-au degradat treptat din cauza vechimii, a lipsei de interes a Primăriei privind consolidarea, dar și a exploatării necorespunzătoare și chiar a vandalizărilor pe care chiriașii le-au făcut”, ne-a declarat Ema Turcu, purtător de cuvânt al Primăriei Galați. Noutatea este că în ultimii doi ani, au început să fie alocați bani pentru consolidări de imobile. În 2013 au fost alocate 1,7 milioane lei, iar în 2014 alte 3,1 milioane lei.
