Canonizarea Maicii Tereza a născut numeroase controverse. Deşi sunt mulţi cei care consideră că merita să devină sfântă, există şi numeroase opinii contrare.
Pentru cei care o iubesc pe Maica Tereza, canonizarea ei de către Biserica Catolică este doar o formalitate. În opinia lor, lumea întreagă-i recunoaşte şi-i admiră calităţile de sfântă, demonstrate printr-o viaţă în slujba celor oropsiţi.
Liderii lumii au primit-o şi au onorat-o, inclusiv Ronald Reagan, Indira Gandhi, Princess Diana şi Dalai Lama. Maica Tereza a primit Medalia Prezidenţial pentru Libertate şi un doctorat onorific al Universităţii din Cambridge. În 1979, a primit Premiul Nobel pentru Pace, iar 1996, Bill Clinton a făcut-o cetăţean de onoare al Americii.
Dar nu toată lumea are această opinie. Sunt destul de mulţi critici, care consideră că Maica Tereza putea fi orice dar nu sfântă.
Scene ca din Al Doilea Război Mondial
Cel mai înfocat critic al Maicii Tereza a fost Christopher Hitchens. El a scris într-o carte, publicată în 2012, „The Missionary Position: Mother Teresa in Theory and Practice”, că unii medici, care au vizitat misiunile Ordinului Maicii Tereza, au susţinut că pacienţii stau în condiţii mizere, fără hrană şi medicaţie adecvată. Hitchens a ţinut să sublinieze, pe de altă parte, că Maica Tereza a fost în America atunci când a avut nevoie de tratament medical, relatează National Geographic.
Hichens mai citează în cartea sa povestea unei foste măicuţe din Ordinul Maicii Tereza, Susan Shields, care susţine că toate călugăriţele erau învăţate să-i boteze în secret pe muribunzi. Maica Tereza le punea să-i întrebe dacă vor „un bilet către rai” şi apoi să le ude fruntea pretinzând că-i răcoresc, când în realitate îi botezau rostind foarte încet cuvintele necesare.
În 1994, Hitchens, împreună cu jurnalistul britanic de origine pakistaneză Tariq Ali, au scris un document extrem de critic, intitulat „Hell’s Angel”m relatează The Washington Post.
Documentarul a stârnit o dezbatere internaţională, realizatorii acestuia susţinând că de fapt Maica Tereza „era mai puţin interesată să-i ajute pe săraci, folosindu-i de fapt ca o sursă inepuizabilă de nenorociri care alimentează extinderea convingerilor sale fundamentalist romano-catolice”.
Un alt critic al Maicii Tereza este Hemley Gonzalez, care după criza financiară din 2008, şi-a lăsat deoparte afacerile şi a plecat voluntar în India. El susţine că a fost total dezamăgit de adăposturile murdare ale ordinului Maica Tereza şi consideră că numai o persoană „cu grave probleme mintale” ar fi putut organiza aşa ceva. Cele două luni petrecute la Nirmal Hirday, un adăpost pentru muribunzi condus de călugăriţele acestui ordin, l-au îngrozit pe fostul voluntar. El susţine că era foarte multă mizerie şi că nici un voluntar şi nici o călugăriţă nu aveau nici un fel de pregătire medicală. Ba chiar a văzut măicuţe care refoloseau de mai multe ori aceleaşi ace, pe care le spălau pur şi simplu în apă, iar hainele bolnavilor – uneori pline de urină şi fecale – erau spălate în aceeaşi încăpere cu vasele de bucătărie. Pacienţii suferind de boli respiratorii erau nevoiţi să se spele în apă foarte rece, pentru că boilerul nu avea capacitatea de a încălzi apă decât pentru o singură persoană. În plus, spune Gonzalez, nu exista nici măcar un doctor sau o asistentă în întreg spitalul.
„Mi s-a părut că aş fi într-un lagăr de concentrare din Al Doilea Război Mondial”, a declarat Hemley Gonzalez pentru CNN. El a povestit că a încercat să atragă atenţia asupra acestei situaţii şi s-a oferit chiar să instaleze un alt boiler de capacitate mai mare pentru încălzirea apei pentru baia bolnavilor, dar de fiecare dată măicuţele îi respingeau sugestiile spunând „Nu facem aşa ceva aici. Acesta este modul pe care-l doreşte Isus”.
Banii nu erau o problemă
Grupul condus de Maica Tereza primeşte milioane de dolari din donaţii din întreaga lume şi spune că-i foloseşte pentru construirea de spitale şi şcoli şi pentru îmbunătăţirea adăposturilor pe care le are deja. Totuşi nu se ştie unde ajung banii, pentru că nu prea există astfel de informaţii. CNN a solicitat actualei conduceri a grupului un interviu pe această temă şi a fost respinsă.
Criticii spun că există societăţi caritabile care strâng fonduri pentru acest ordin în peste 100 de ţări şi că modul de utilizare al acestora trebuie să fie transparent, aşa cum se întâmplă cu toate organizaţiile umanitare, inclusiv cu Crucea Roşie.
Britanicul Christopher Hichens a scris în cartea sa şi despre faptul că Maica Tereza se asocia cu persoane dubioase. Ea a primit o donaţie de peste un milion de dolari de la finanţistul Charles Keating, care a fost închis mai târziu pentru fraudarea investitorilor. Atunci, Maica Tereza a scris magistraţilor, cerând clemenţă pentru finanţist, fără a preciza ce relaţie are cu el. În plus, ea a luat bani şi de la fostul dictator din Haiti, Jean-Claude Duvalier, care a fost condamnat ulterior pentru că a permis torturarea şi uciderea a mii de oameni în timpul regimului său.
Nici procesul de canonizare nu s-a respectat
Procesul de canonizare este de obicei de foarte lungă durată. În cazul Maicii Tereza nu a prea fost aşa. În 18 luni de la moartea sa, Papa Ioan Paul al doilea a renunţat la obişnuita perioadă de aşteptare de cinci ani şi a permis declanşarea procesului de sanctificare.
Pentru a fi beatificat şi apoi canonizat, trebuie confirmate două miracole de natură medicală. Aşadar, consulta medica, un grup de medici plătiţi individual de biserică, cercetează cazurile pentru a vedea dacă există vreo explicaţie ştiinţifică pentru respectivele miracole.
Citeşte şi VIDEO+FOTO. Vatican: Maica Tereza a fost declarată sfântă
În cazul Maicii Tereza, primul miracol confirmat a fost cel al unei femei din India care a susţinut că tumoarea ei abdominală s-a vindecat în 1998 după ce s-a atins pe burtă cu un medalion care conţinea poza măicuţei. Al doilea miracol a fost un brazilian care spune că a scăpat de mai multe tumori pe creier după ce rudele lui s-au rugat la călugăriţă să-l însănătoşească.
Dar cel puţin unul dintre aceste miracole a ridicat suspiciuni. Cercetătorii de la Universitatea din Montreal şi de la cea din Ottawa au ajuns, în 2013, la concluzia că primul miracol are o explicaţie medicală. Aceştia au aflat că medicii şi soţul femeii respective cred că aceasta s-a vindecat în urma unui tratament medicamentos.
Cu toate acestea, Biserica Catolică a mers mai departe cu procesul de canonizare. Aceasta a avut loc pe 4 septembrie, în timpul Jubileului extraordinar – Anul Sfânt al Milostivirii – un an sfânt care de obicei se întâmplă o dată la 25 de ani. Papa Francisc a spus că lumea are nevoie de milă în aceste vremuri tulburi.
Maica Tereza, născută la Skopje, în Macedonia, cu numele de Agnes Gonxha Bojaxhiu, pe 26 august 1910, o călugăriţă catolică de origine albanezo-aromână, s-a mutat în India în 1929. Maica Tereza este înmormântată în sediul congregaţiei pe care a înfiinţat-o în 1950, Misionarii Carităţii, în Calcutta, iar mormântul ei a devenit un loc de pelerinaj pentru milioane de credincioşi. Ordinul Misionarii Carităţii s-a extins mai întâi în toată India şi, apoi, în alte ţări.
Foto: STOP The Missionaries of Charity / Facebook
