20.8 C
București
sâmbătă, 27 iulie 2024
AcasăLifestyleFoodValea Jiului, la 10 ani de la marea disponibilizare

Valea Jiului, la 10 ani de la marea disponibilizare

» Peste 30.000 de mineri si-au pierdut in ultimii 10 ani locurile de munca si putini dintre ei au reusit sa se reintegreze profesional.
» Unii si-au deschis mici afaceri, dar cei mai multi dintre fostii mineri din Valea Jiului o duc in continuare prost, traind din ajutoarele acordate de stat.

Anul acesta se implinesc 10 ani de la marea disponibilizare din Valea Jiului, care a aruncat zona intr-o saracie fara precedent. Din circa 45.000 de mineri cati lucrau la vremea respectiva, acum mai sunt 11.800. Oficial, in Valea Jiului sunt inregistrati in jur de 4.000 de someri, dar multe persoane nu se regasesc in evidentele Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Munca. In ultimii 10 ani, in zona au fost alocate importante fonduri pentru lucrari comunitare, astfel incat, dupa ce lucreaza pe perioade determinate, localnicii pot beneficia din nou de ajutor de somaj.
Blocurile construite inainte de 1989 pentru zecile de mii de mineri, adusi din intreaga tara, s-au degradat continuu, dupa ce locatarii lor le-au abandonat pentru a se intoarce pe meleagurile natale. Cele mai multe cladiri abandonate sunt in orasele mici ale Vaii, unde restructurarea industriei miniere a dus implicit la "restructurarea" comunitatilor. Zeci de imobile sunt abandonate, iar un exemplu elocvent, care ilustreaza poate cel mai bine acest fenomen, este cartierul "Dallas" din Vulcan, unde din mai multe blocuri turn a mai ramas doar scheletul. Primarul Gheorghe Ile povesteste ca "numai din Vulcan au plecat in jur de 2000 de angajati si au ramas parasite circa 200 de apartamente din domeniul public devastate, din care doar unele au fost reabilitate. Lipsa locurilor de munca a afectat comunitatile, oamenii au plecat in Moldova, in Oltenia, de unde erau, insa numai eu stiu vreo 30 de cazuri in care oamenii s-au intors".
Putini dintre fostii mineri au reusit sa-si dezvolte o mini-afacere cu banii primiti la disponibilizare. Unul dintre fostii mineri care s-a disponibilizat in 1997 pentru a-si infiinta propria afacere este Ion Gergely, care a plecat de la Exploatarea Miniera Dalja. Cu cele 12 milioane de lei primite in 1997 a cumparat un apartament la parterul unui bloc, unde si-a deschis un mini-market de cartier. Ulterior a investit si in turism, dupa ce si-a amenajat o cabana in Statiunea Parang. "Dupa 8 ani de minerit, am ales sa ma disponibilizez si sa-mi deschid o afacere. A fost ideea mea, nu m-a sfatuit nimeni ce sa fac cu cele 12 milioane de lei primite. Nu am regretat niciodata ca am plecat de la mina, chiar daca acum afacerea merge foarte greu. De multe ori nu ne ramane nici un leu la finalul lunii", povesteste Gergely.
Un caz extrem este cel al lui Cornel Petricas, un fost miner care a ajuns sa traiasca intr-o pestera de pe Defileul Jiului. El a lucrat mai bine de sase ani in subteran, pana cand au inceput disponibilizarile. "Era foarte greu, nu imi era frica de munca, dar nu am avut noroc. Cu banii castigati in perioada aceea, la disponibilizare, am zis ca-mi cumpar o locuinta. Doar ca mi s-a imbolnavit baiatul si a trebuit sa-l duc la tratamente prin tara. Cand m-am intors la Petrosani nu mai aveam bani", povesteste fostul miner. Nevasta lui a divortat, iar barbatul a ajuns intr-o pestera de pe Defileul Jiului, iar de curand s-a mutat intr-o coliba langa pestera in care a trait ani de zile. z

DECIZIE
» Reducere pe cale naturala, solutia refuzata

Sociologii cred ca decizia de disponibilizare masiva a fost gresita, pentru ca locurile de munca s-ar fi putut reduce si pe cale naturala. "Restructurarea mineritului a costat mai mult decat daca acest sector ar fi fost mentinut activ. Ar fi disparut acele locuri de munca pe cale naturala. Daca facem un calcul, intr-un an s-ar fi pensionat in medie 1.200 de persoane, in zece ani acele locuri de munca ar fi disparut. N-ar mai fi fost nevoie de toate acele plati compensatorii, ajutoare de somaj, ajutoare sociale etc. Acei bani puteau fi folositi pentru crearea de alte locuri de munca, de alternative pentru Valea Jiului", sustine Valentin Fulger, doctor in sociologie si lector universitar la Universitatea din Petrosani.

URMaRI
» someri

Din cei 45.000 de mineri angajati la exploatarile din Valea Jiului in urma cu un deceniu, acum mai au sunt angajati doar 11.800.
Potrivit statisticilor, in Valea Jiului sunt inregistrati in jur de 4.000 de someri, dar multe persoane nu se regasesc in evidentele oficiale.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă