9.8 C
București
miercuri, 24 aprilie 2024
AcasăLifestyleFoodUngaria – toata lumea impotriva romilor

Ungaria – toata lumea impotriva romilor

» In Ungaria, legea recunoaste existenta a 12 minoritati nationale, precum si a unei minoritati etnice – romii.

» In urma recensamantului din 2001, s-a calculat ca aceste minoritati insumeaza 314.000 de persoane. In realitate, numarul trebuie ajustat substantial in sus.

» Pentru a intelege amploarea situatiei dezastruoase a romilor e suficient a mentiona faptul ca speranta de viata printre ei este cu 10 sau 15 ani sub media nationala.

Aproape trei mii de oameni, veniti din toate colturile Ungariei, s-au adunat zilele trecute la inmormantarea lui Róbert Csorba si a fiului sau de 4 ani, asasinati in Tatárszentgyörgy, un sat aflat la vreo 40 km de Budapesta. Inmormantarea s-a transformat intr-o procesiune enorma pentru aceasta localitate, care nu are nici macar doua mii de locuitori. Era prezenta pana si faimoasa orchestra a celor 100 de Viori Tiganesti. Evident, nu era vorba de o inmormantare obisnuita, ci de o manifestatie tacuta impotriva rasismului din ce in ce mai virulent indreptat impotriva tiganilor maghiari.
Róbert Csorba si fiul sau trebuiau sa moara pentru ca erau tigani. Au fost ucisi in timpul noptii, cu sange rece: impuscati cu o arma de vanatoare cu alice, dupa ce casei lor i se daduse foc. Tatal si fiul au fost primii care au iesit fugind din casa in flacari, moment in care au fost impuscati de niste necunoscuti. Cei doi erau tinte usoare proiectate pe fundalul incendiului.

In ultimul an, multe asemenea atacuri au avut loc prin satele pustei maghiare, in special in regiunea de nord-est, unde populatia roma este cea mai densa. Pana in noiembrie trecut insa, atacurile nu facusera victime omenesti. In noiembrie, doi tigani au murit in Nagycsécse in urma unui atac asupra casei lor, comis cu arme de foc si cocktailuri Molotov.
O unitate speciala a fost creata, ulterior, in cadrul Ministerului de Interne, o echipa specializata in rezolvarea crimelor comise din motive rasiste, unele avand un aspect atat de violent incat presa a evocat o pista neasteptata, care ar fi existenta unei organizatii clandestine, un fel de Ku-Klux-Klan maghiar a carui activitate principala ar fi eliminarea tiganilor.
Cu doua saptamani inainte de tragedia de la Tat, o alta crima odioasa a zguduit Ungaria: asasinarea in Veszprém a handbalistului roman Marian Cozma, injunghiat in inima, intr-o discoteca, in urma incaierarii starnite de un grup de romi locali. Acest asasinat a facut sa se adanceasca aversiunea generala fata de romi. O parte a presei si a politicienilor de dreapta a vazut in asta dovada unei criminalitati intrinsece tiganilor, unii mergand chiar pana la a afirma ca romii sunt conditionati genetic sa devina delincventi.

Asasinarea lui Cozma a survenit intr-un context sociopolitic foarte tensionat, climat exacerbat de declaratiile recente ale unor oficialitati precum prefectul politiei din orasul Miskolc, Albert Pásztor. La sfarsitul lunii ianuarie, acesta a declarat, in fata presei, ca toate delictele comise in regiunea orasului Miskolc in lunile precedente pot fi imputate etniei rome. Ministrul de Interne a condamnat de indata afirmatiile prefectului Pásztor, afirmand ca acestea pot incita la ura. Prefectul a fost imediat concediat, dar 24 de ore mai tarziu Ministerul de Interne avea sa revina asupra deciziei, intrucat, intre timp, primarul din Miskolc, membru al partidului socialist aflat la putere in Ungaria, isi anuntase in public sprijinul pentru Pásztor.
Clasa politica maghiara este constienta de gravitatea problemei puse de sovaielnica integrare sociala a romilor. Cu toate astea, nici unul din guvernele de dupa 1990 nu a infruntat aceasta problema. In timpul comunismului, in special in anii ’60-’70, romii cunoscusera o perioada de toleranta, in care avusesera loc multe ascensiuni sociale ale unora dintre membrii comunitatii, dar sfarsitul comunismului a pus capat acelui egalitarism. Majoritatea romilor lucrasera in constructii si in industria miniera, doua sectoare sever atinse de reformele liberale. Tiganii efectuau, de asemenea, o buna parte din muncile pentru care nu e nevoie de calificare si care nu si-au mai avut rostul, dupa 1989, in intreprinderile privatizate. La scurta vreme dupa caderea comunismului, nivelul de viata al tiganilor s-a prabusit, la randul sau.

Minoritatile Ungariei
In Ungaria, legea recunoaste existenta a 12 minoritati nationale, precum si a unei minoritati etnice. In urma recensamantului din 2001 s-a calculat ca aceste minoritati insumeaza 314.000 de persoane. Este vorba de germani, slovaci, croati, romani, ucraineni, sarbi, sloveni, polonezi, greci, bulgari, ruteni si armeni.
Tiganii – oficial, circa 60% din totalul minoritatilor – constituie, potrivit clasificarii oficiale, singura minoritate etnica. Expertii estimeaza insa ca, in realitate, proportia minoritatilor in ansamblul populatiei maghiare este mult mai ridicata decat cifra recunoscuta oficial.
Potrivit unor estimari credibile, Ungaria ar fi in UE a patra tara (dupa numarul romilor), dupa Romania, Bulgaria si Spania. Cu totul, cifra reala a romilor maghiari s-ar situa mai degraba intre 400.000 si 600.000, altfel zis, 4-6% din populatie. In vreme ce demografia maghiarilor scade, cea a romilor este in continua crestere, astfel incat populatia roma, in ansamblu, este mult mai tanara decat media nationala.

Elementele cele mai importante in privinta statutului minoritatilor dupa caderea comunismului au fost legea din 1993 care garanta drepturile acestora, precum si legea, din acelasi an, prin care s-a creat postul de mediator parlamentar (ombudsman) in chestiunea drepturilor minoritatilor nationale si etnice. Unica in Europa, aceasta lege le garanteaza o autentica autonomie individuala si colectiva membrilor celor 13 minoritati autohtone recunoscute in Ungaria, inclusiv dreptul de a-si crea institutii locale si nationale.
Minoritatile sunt astfel abilitate sa-si ia in sarcina sau sa creeze institutii in domeniul invatamantului local, in mass-media si in salvgardarea culturii si traditiilor care le sunt proprii. Acea lege are o mare importanta pentru tigani, intrucat ei au fost, astfel, pentru prima oara recunoscuti ca minoritate. In mai putin de doi ani, intre 1994 si 1995, romii au inregistrat 477 de colectivitati locale (celelalte 12 minoritati nationale au creat impreuna abia 261 de colectivitati).
Ramane insa o mare lacuna, si anume faptul nimic nu este garantat in lege pentru a asigura reprezentarea parlamentara a minoritatilor. Chiar daca unii minoritari au putut intra in parlament pe baza sistemului de vot uninominal sau pe listele de partid, ei nu sunt insa acolo ca reprezentanti ai minoritatilor, ci pur si simplu ca membri ai cutarui sau cutarui partid.

Tiganii maghiari
In Ungaria, cea mai mare minoritate este cea a romilor. Desi, istoric, ei au fost concentrati in doua regiuni ale tarii, in nord-est si sud-vest, in zone rurale, unde exercitau meserii traditionale (tinichigii, potcovari, muncitori agricoli sezonieri), in prezent peste jumatate din ei traiesc in orase, unde sunt principalele victime ale somajului. Saracia si precarizarea, combinate cu analfabetismul si ostilitatea populatiei majoritare au dus la crearea unor adevarate ghetouri tiganesti la marginea marilor orase. Pentru ca sunt atat de numerosi, tiganii maghiari se infrunta cu o alta problema. Desi legea le ofera posibilitatea de a-si forma propriile institutii socio-culturale, tiganii sunt confruntati cu propriile rivalitati interne. Romii maghiari vorbesc trei dialecte diferite, care in variantele lor interne nu permit comunicarea directa; pe deasupra, se mai adauga rivalitatile personale dintre liderii diferitelor comunitati tiganesti.

Pentru a da o imagine despre cat de rapid s-a deteriorat situatia romilor, ajunge sa spunem ca in 1989 somajul printre romi era de 15%, cu mult peste media nationala, dar ca patru ani mai tarziu, in 1993, peste 60% din tigani erau deja someri, cautatori de munca. De atunci, situatia nu s-a schimbat. Chiar si atunci cand romii gasesc de munca, este vorba aproape intotdeauna de munca necalificata. Aceiasi oameni care accepta aceste munci necalificate (si care reprezinta 98% din masa romilor in cautare de lucru) sunt persoane ce au urmat doar cele 8 clase obligatorii si care, chiar daca au mers la liceu, nu au reusit sa-l termine. Pentru a intelege amploarea situatiei dezastruoase a romilor e suficient a mentiona faptul ca speranta de viata printre ei este cu 10 sau 15 ani sub media nationala.

Ceea ce s-a intamplat pana acum in legatura cu romii este ca fiecare guvern a facut mici gesturi in directia lor si a populatiei majoritare, fara ca asta sa duca la o imbunatatire reala in viata lor de zi cu zi. Unul dintre efectele crizei actuale, care a dus la taierea multor bugete destinate actiunilor sociale, este acela de a mentine populatia roma intr-o incertitudine economica greu de disipat in absenta fondurilor. Romii sunt in continuare atat de dispretuiti si tinuti la distanta incat numirea lui Dávid Daróczi, fiul poetului tigan József Choli-Daróczi, in functia de purtator de cuvant al guvernului a starnit atentia intregii populatii. Ca in toata Europa de Est, populatia maghiara, cea majoritara, considera ca nu este antiroma, desi prejudecatile sunt formulate zilnic ("tiganii fura, sunt asociali" etc.). Majoritatea maghiarilor ar fi gata sa accepte ca exista si tigani buni, dar ca majoritatea, din pacate…

 Din sondaje reiese ca majoritatea maghiarilor considera ca problema deriva din faptul ca "tiganilor nu le place sa munceasca", "nu vor sa se integreze", iar o proportie ingrijoratoare considera ca tiganii ar trebui "sa fie fortati sa traiasca precum toata lumea".

Cele mai citite

Protejarea pădurilor din Ilfov este piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov

Înscrisă ca amendamente la noul Cod Silvic, protejarea pădurilor din Ilfov împotriva exploatărilor comerciale, piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov, a fost...

Inovație pe piața muncii: munca fără contract

Ministerul Muncii a anunţat că orice persoană cu vârsta de cel puţin 16 ani va putea să câştige bani în plus. Va putea face...

Protejarea pădurilor din Ilfov este piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov

Înscrisă ca amendamente la noul Cod Silvic, protejarea pădurilor din Ilfov împotriva exploatărilor comerciale, piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov, a fost...
Ultima oră
Pe aceeași temă