17.4 C
București
marți, 6 iunie 2023
AcasăLifestyleFoodUnde au dispărut cei 35 de torţionari?

Unde au dispărut cei 35 de torţionari?

Noua conducere a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER) nu poate confirma numărul de 35 de torţionari, pentru care ar trebui să dețină probe că ar fi comis abuzuri în puşcăriile comuniste, şi s-ar mai afla în viaţă. În aceste condiţii, rămâne întrebarea pe ce s-a bazat fostul director al IICMER, Andrei Muraru, atunci când a spus că va face demersuri pentru a-i aduce în faţa justiţiei pe cei 35.

Anul trecut, fostul președinte IICCMER, Andrei Muraru, anunța că institutul avea o listă cu 35 de persoane, care ar mai fi în viață, asupra cărora există indicii serioase cu privire la comiterea unor abuzuri în penitenciarele comuniste, pentru care pot răspunde astăzi penal.

„Există indicii temeinice cu privire la săvârșirea de către persoanele identificate a unor grave infracțiuni în penitenciarele ori lagărele și coloniile unde aceștia activau. În aceste cazuri, faptele celor 35 de persoane întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de omor deosebit de grav sau genocid”, se arata într-un comunicat al instituției din aprilie 2013.

Campania a început furibund, prin dezvăluirea unor doi presupuși torționari, Alexandru Vișinescu și Ioan Ficioru, iar apoi a urmat o perioadă de liniște instituțională.

La un an de zile de la lansarea acelei campanii, noua conducere se arată sceptică în privința acestei cifre de 35 de presupuși torționari. „Nu cred că mai există 35 de torționari în viață pentru care istoricii să fi strâns probe. Abia acum fac cercetări la CNSAS. Cred că sunt mult mai puțini. S-a mers în orb. Anchetele nu sunt într-un stadiu avansat, așa cum s-a spus. Graba a fost cam mare, atunci când aruncat public acest număr”, a declarat pentru Rl Dinu Zamfirescu, directorul Consiliului Științific.

Aceeași idee a fost întărită și de istoricul Marius Oprea. „Nu mai există 35 de torționari. Andrei Muraru s-a grăbit cu această cifră. Proiectul a fost lucrat sub zodia secretului. ”, a spus și Oprea. Contactat de Rl, Andrei Muraru a declarat că există o listă cu numele celor 35 de presupuși torționari, doar că la acea listă nu au avut acces Zamfirescu și Oprea. „Această listă este reală.Persoanele asupra cărora planează indicii că ar fi comis abuzuri în penitenciare trăiesc, sunt în viață. Zamfirescu și Oprea nu au avut acces la ea”, a spus Muraru.

Radu Preda: „Aș vrea un muzeu al comunismului nou, în Capitală”

Am încercat să lămurim problema celor 35 de torţionari cu noul preşedinte al IICCMER, Radu Preda care a acordat un scurt interviu RL.

România liberă: Chiar mai există în viață 35 de persoane care au comis abuzuri în închisorile comuniste?

Radu Preda: Eu nu vă pot nici confirma, nici infirma această cifră. Nu suntem la stadiul final al cercetărilor. Știu că sunt doar câteva dosare, la Vișinescu, Ficioru și Comșa.. dar de aici și până la a vă confirma sau infirma restul de 32 nu pot. Trebuie să iau fiecare dosar în parte să analizez.

R.l.: Cum evaluați activitatea institutului? Care sunt temele insuficient cercetate de către IICCMER și care ar merita dezvoltate pe viitor?

R.P.: Eu nu-mi definesc mandatul prin comparație cu ce s-a făcut sau nu până acum. Pe lângă investigațiile referitoare la foștii torționari, cred că accentul trebuie pus pe cultura memoriei, pe latura didactică. Trebuie să nu lăsăm ca acest subiect să dispară din conștiința publică. Să cointeresăm tânăra generație. Cred că ar trebui să prezentăm institutul în două moduri, o dată pentru un public matur și o dată pentru publicul tânăr. Comunismul nu este doar un subiect de istorie, este și un subiect de geografie. Comunismul a deformat nu numai prin redenumirea unor orașe, dar și la nivel de teritoriu. A făcut să dispară orașe și sate întregi. Așa cum, păstrând proporțiile, Roșia Montana, dacă se pune în practică, va însemna dispariția unor comunități întregi. Deci comunismul a lăsat o urmă și pe hărțile geografiei. Apoi, comunismul mai poate fi subiect de manual de limbă română. Limba de lemn, cultul personalității în literatură, toate acestea trebuie să se regăsească într-o prezentare nuanțată.

R.l.: Dar ce proiecte noi ați vrea să dezvolte echipa de istorici a institutului?

R.P.: Aș vrea să se pună un mai mare accent pe realitatea exilului românesc. Această temă a fost în ultimii ani neglijată. Mi-aș dori să reluăm dosarul frontieriștilor. Sau de pildă, o temă, care pe mine ca teolog n-are cum să nu mă preocupe, referitoare la cei care, în pușcării fiind, au depus mărturie credinței lor inclusiv cu prețul vieții.

R.l.: În paralel n-ar merita și un studiu despre relația bisericii cu Securitatea?

R.P.: Asumarea totală nu poate s-o facă decât Biserica. Coroborând rezultatele cercetărilor noastre cu ale CNSAS-ului, ierarhia bisericească ar putea spune că a venit momentul ca Biserica să-și asume, cu toate luminile şi umbrele, această perioadă. Misiunea noastră nu este aceea de a determina o instituție să-și revizuiască propria istorie. Munca pe care o depunem ar putea fi însă un argument pentru o asumare mai nuanțată a istoriei recente.

R.l.: Institutul ar trebui să înființeze și să gestioneze un muzeu al comunismului?

R.P.: Noi tot încercăm să punem pe hartă acest muzeu al comunismului, iar asta arată că venim cu o oarecare întârziere la judecata istoriei. Eu sper, totuși, să am un mandat destul de lung sau lucrurile să se miște suficient de repede ca, într-o bună zi, să putem punem bazele unui muzeu al comunismului. Opinia mea este că un astfel de muzeu trebuie să fie în Capitală. Eu văd rolul unor locații precum Jilava, Râmnicu Sărat, Poarta Albă etc ca memoriale care să ducă în teren mesajul unui muzeu al comunismului. Văd muzeul comunismului pe format modern, într-o clădire nouă și marcând ruptura radicală între ce a fost și ce vrem să fie de acum încolo.

Cine sunt cei patru torționari

Din lista lui Andrei Muraru opinia publică a aflat doar de patru nume.

Alexandru Vișinescu – fost comandant al penitenciarului de la Râmnicu Sărat.

Ion Ficioru – care a condus lagărul de deținuți politici de la Periprava, din Delta Dunării, în perioada 1960-1963.

Iuliu Sebestin – care a murit toamna trecută

Florian Cormoș – care a condus Colonia de muncă de la Cernavoda între decembrie 1952 și aprilie 1953. IICCMER a solicitat Parchetului începerea urmăririi penale pe numele acestuia pentru crime împotriva umanității.

Cele mai citite

3 idei de cadouri pentru cununia civilă

Cununia civilă este ocazia perfectă de a fi alături de prieteni și familie, pentru a sărbători dragostea și uniunea a două persoane speciale. Un...

Armata ucraineană a lansat mai multe acțiuni ofensive în zona orașului Bahmut

Armata ucraineană efectuează mai multe ''acțiuni ofensive'' în zona oraşului Bahmut, care este ocupat de trupele ruse, a anunţat pe canalul său de Telegram...

LIVE UPDATE Rusia – Ucraina, ziua 468: Barajul de lângă Herson, aruncat în aer

UPDATE, ora 09:42: Barajul peste Nipru de la Nova Kahovka din regiunea Herson a fost aruncat în aer noaptea trecută. Ministerul ucrainean de Interne a...
Ultima oră
Pe aceeași temă