» Un top al muzeelor care lipsesc din Romania ne ajuta sa ne dam seama ce le lipseste actualelor institutii de prezervare a patrimoniului pentru a fi mai complexe si mai seducatoare.
» Un muzeu al comunismului sau unul dedicat lui Brancusi si Avangardelor, precum si un muzeu al romilor sau unul consacrat influentelor orientale sunt cele mai necesare.
Topul a fost realizat cu ajutorul unor oameni de cultura din ultima generatie: antropologul Bogdan Iancu, arhitectul Mihai Dutescu, scriitorul Gabriella Eftimie si Vlad Nanca, artist vizual si activist urban.
Unii ar putea reprosa acestui top ca e nefolositor: la ce bun sa te gandesti la muzee noi cand tu nu te descurci sa gestionezi muzeele existente?, dupa cum amendeaza istoricul Andrei Pippidi ideea topului R.l. Pe de alta parte, acest exercitiu de imaginatie ne ajuta sa ne dam seama ce anume le lipseste muzeelor romanesti pentru a fi mai seducatoare si mai complexe. Astfel, pentru scriitoarea Gabriella Eftimie, in Romania nu exista muzee pe model american de "entertaining"/distractie care sa atraga realmente copiii si tinerii (cum e in Statele Unite muzeul jucariilor sau al baschetului).
Vlad Nanca reproseaza faptul ca nu exista muzee pe istoria recenta – un muzeu al demolarilor din Bucuresti sau al folclorului recent de dupa 45 (care sa contina de exemplu bancuri antirusesti din ‘50, manele gen Azur sau obiecte decorative ca bibelourile sau carpetele). Pe antropologul si muzeograful Bogdan Iancu il deranjeaza ca nu exista muzee ale arheologiei industriale – avem muzee ale tehnologiilor rurale (ASTRA din Sibiu), dar nu unul care sa documenteze dezvoltarea industriala urbana din Romania.
Muzeul Comunismului
1. Multe voci spun ca ar trebui sa fie prioritatea zero a muzeisticii romanesti – macar pentru ca statele civilizate din Estul Europei au deja muzee ale totalitarismului de stanga. O astfel de institutie trebuie sa documenteze abuzurile sistemului, aspectele si mecanismele represiunii (cu priza la public ar fi aratarea metodelor de tortura si de inregistrare/filaj ale Securitatii), imaginarul propagandei in cele doua epoci (dejista si ceausista), o istorie a rezistentei (opozitia din munti sau actele de revolta ulterioare).
Necesara ar fi si o comparatie a comunismului feudal al lui Ceausescu, cu alte forme, mai relaxate, ale sistemului, menite sa arate duritatea regimului din Romania. Perspectiva ar trebui nuantata prin indicarea unor realizari ale comunismului, cum ar fi eradicarea analfabetismului, emanciparea femeilor si aceea, mai relativa, a romilor, accentul pus pe educatia prin stiinta sau urbanizarea tarii. Nu in ultimul rand, perspectiva politica ar trebui completata neaparat cu o istorie a vietii cotidiene/private in comunism, gen viata la bloc, concediile prin sindicat.
Muzeul Brancusi
2. Brancusi e de la distanta cel mai cunoscut artist roman – un guru al modernismului, alaturi de Picasso, Magritte, Breton. Deocamdata, lucrarile din Romania artistului gorjean sunt prea putine pentru a fi adunate intr-un muzeu, iar statul nu-si poate permite sa cumpere altele de la licitatii. Cu toate astea, un muzeu Brancusi, oricat de sarac, e imperativ pentru tara noastra – strainii raman uimiti ca nu exista un astfel de muzeu.
Muzeul Romilor
3. In Romania traiesc cei mai multi romi din Europa; intr-un sens, statul roman are datoria morala de a le dedica un muzeu care sa le documenteze cultura si obiceiurile (cu atat mai mult cu cat grupurile de romi difera foarte mult intre ele – gabori, caldarari, vatrasi etc. – sau cu cat, sub impactul globalizarii, particularitatile lor culturale traditionale se aplatizeaza). E jenant sa fii in UE si sa nu ai un astfel de muzeu.
Muzeul Cioran
4. Filozoful de la Rasinari nu are in tara sa nici un muzeu. In aceeasi situatie se afla alte trei personalitati cu cariera europeana remarcabila–Sebastian, Ionescu si Eliade. Interesant ar fi, poate, un muzeu critic al anilor ‘30, care sa stranga contributiile acestora, documentand atat pozitiile democratice ale unor Ionescu sau Sebastian, cat si derapajele ideologice ale unor "directori de constiinta" de atunci, ca Cioran sau Eliade.
Muzeul Levantului
5. Intr-o carte consacrata Balcanilor, antropologul Mattijs van de Port observa ca bulgarii oculteaza sistematic mostenirea orientala, influentele suferite in anii de dominatie otomana. Nici Romania nu sta mai bine – carpetele, miticismul, manelele fac parte din zona noastra de umbra, pe care o minimizam sau o vedem negativ, in raport cu identitatea noastra de europeni. E momentul sa nu ne mai complexam de aceasta mostenire.
Muzeul Avangardei
6. Dintre toate curentele culturale romanesti, doar avangarda romaneasca si reprezentantii sai sunt cunoscuti si vand in Europa Occidentala. Contributia romaneasca la istoria europeana a avangardei e recunoscuta afara, prin nume ca Brancusi, Tristan Tzara, inventatorul dadaismului, Isidore Isou, precursor al situationismului, Eugen Ionescu si teatrul sau absurd, suprarealistii Victor Brauner sau Gherasim Luca.
Muzeul Arhitecturii
7. Arhitectul Mihai Dutescu nu e convins de oportunitatea absoluta a unui astfel de muzeu – arhitectura romaneasca, spune el, nu a revolutionat mare lucru. Oricum, el ar trebui sa contina exemplificari ale stilurilor rurale traditionale, ale stilurilor culte (gen brancovenesc sau neoromanesc), ale constructivismului interbelic sau ale arhitecturii reusite din comunism (de pe litoral sau din unele case de cultura).
Muzeul Inventatorilor Romani
8. Un astfel de muzeu ar fi in acelasi timp amuzant (unele din inventiile brevetate sunt aparent nastrusnice sau foarte diferite de felul cum au fost operationalizate industrial) si educativ: inventatorii insulinei, al motorului cu reactie, al penitei sau al spatarului curbat sunt romani, de exemplu. In plus, Romania are o problema cu muzeele care documenteaza evolutia stiintei si tehnologiei, subreprezentate in raport cu cele pe arta.
Muzeul Jucariilor
9. Cu exceptia Muzeului Antipa, muzeele bucurestene sunt complet neinteresante pentru cei mici. De ce nu am face si noi un muzeu al fotbalului sau al jucariilor, ca sa spargem prejudecata muzeului plictisitor? Oare n-ar fi deloc interesanta o comparatie intre jucariile cu care se distrau copiii de domnitori in secolul 18, mingile de carpe ale copiilor de tarani din interbelic si papusile comuniste care clipeau si spuneau mama?
Muzeul de Arheologie Industriala
10. stiinta si tehnologia sunt parte din viata noastra: traim intre obiecte create de acestea. Din pacate, evolutia tehnologica face obiectul a foarte putine muzee (Muzeul CFR, al Aurului etc), prea localiste si fara o perspectiva mai reflexiva, mai cuprinzatoare. In plus, avem muzee pe tehnologia rurala (ASTRA Sibiu) – dar nu si pe tehnologia urbana, industriala… Deci, pe cand o expozitie a istoriei iluminatului public?
