» Chiar daca nu a fost cea mai vanduta masina din Est, Trabantul a fost si a ramas cea mai celebra masina a comunismului.
» Dintre masinile produse in Romania, doar Dacia si-a castigat o notorietate relativa in aceasta parte a Europei.
Cum tema topului este gradul de celebritate al automobilelor comuniste, au contat mai putin performantele masinii si mai mult popularitatea si raspandirea ei.
Trabant
1. Micutul automobil RDG-ist este unul dintre cele mai puternice simboluri ale comunismului est-european – privit insa cu afectiune, in ciuda performantelor mediocre si a foarte poluantului motor in doi timpi. A fost produs fara modificari majore timp de 30 de ani, intre 1957 si 1990, vanzand un total de 3.096.099 masini, cele mai multe in RDG si Europa de Est. In toata Europa Centrala au aparut cluburi ale posesorilor de Trabant, existand chiar si un trend "vintage", prin care "Trabi", cum este alintat, este reconditionat sau tunat; un astfel de club functioneaza si in Romania. Noua popularitate nostalgica a brandului (dupa eclipsa din deceniul 9) a determinat crearea, anul trecut, a unui prototip ecologic al masinii, echipat cu motor electric (lansat la Targul Auto de la Frankfurt din august).
Lada
2. A fost cea mai vanduta masina produsa in Est, cu un total de 18,5 milioane unitati vandute. Modelul, proiectat pe baza unui model Fiat pentru a rezista in Siberia, a avut succes si in afara granitelor Europei de Est. In partea rasariteana a Europei a fost cel mai raspandit model in anii ‘80, concurand marcile locale.
Skoda
3. Fabrica dateaza de la inceputul secolului, iar maximum de popularitate l-a atins in Est in deceniile 6 – 7, cand au fost lansate modelele 440 Spartak, 445 Octavia, Felicia si Skoda 1000 MB. In deceniul urmator, modelul a fost lasat in urma tehnologic de nou aparutele Dacia 1300, Fiat Polski si Lada. In 1991, brandul ceh a fost cumparat de VW.
Dacia
4. Romania si-a incercat norocul pe piata auto estica si internationala cu trei modele – Dacia, ARO si Oltcit. Dacia, produsa sub licenta Renault, a avut un succes notabil in "tarile comuniste prietene", in principal datorita pretului scazut. Incercarea de a construi un model 100% romanesc, Lastun, a fost un esec.
Moskvici
5. Construita in 1947 dupa modelul Opel Kadett, a carui linie tehnologica a fost "confiscata" de rusi in 1945, sobrul Moskvici si-a trait zilele de glorie in deceniile 6-7. Modelul, care nu stralucea prin eleganta, era fiabil si, relativ, ieftin, multi romani preferandu-l concurentului Lada, aparut mai tarziu, in URSS-ul anilor ‘80.
Wartburg
6. Concurentul cu motor in doi timpi al Trabantului, Wartburg, a cunoscut un succes estic mai timpuriu decat Trabi: in deceniile 5-7 modelul 311 a fost exportat inclusiv in tari occidentale ca Germania Federala, Marea Britanie, Statele Unite. Modelul a fost remaniat in 1962 prin marirea capacitatii motorului la 1966 de la 992, dar nu a mai convins.
Yugo
7. Masina-emblema a fostei Iugoslavii, Yugo, a fost mai putin cunoscuta in Romania, dar apreciata pe scara larga in Europa de Est. Productia a inceput tarziu, in 1980, pe baza modelului Fiat 127, fiind vanduta chiar si in afara Europei de Est (141.511 masini in SUA pana in 1991). Pentru o masina de mic litraj, pretul nu era chiar mic, 4.300 de dolari.
Polski Fiat
8. Modelul polonez al Fiatului s-a vandut in special in Europa Centrala si este familiara romanilor din cauza verilor cand drumurile spre litoral se umpleau de "buburuzele" turistilor polonezi si unguri. Marca Fiat Polski exista din 1932, cu o pauza, dupa razboi, pana in anii ‘60, cand guvernul comunist a reinnoit legaturile cu firma italiana.
Volga
9. Supranumit "Mercedesul sovietic", Volga a fost masina nomenclaturistilor din Est, care, in 1956, a inlocuit ultravenerata Podeba. Cu un design inspirat de masinile americane ale epocii, Volga a devenit rapid simbol al vietii comuniste de lux. In Bucurestiul anilor ’80, modelele "casate" erau folosite ca taxiuri.
ARO
10. Primul jeep romanesc a fost precedat de modelul IMS, produs la Campulung Muscel din 1957, pe baza modelului sovietic GAZ 69. Anii ’80 au scos la lumina modelul ARO 10, destinat productiei in serie. Propaganda comunista a trambitat interminabil participarea ARO la raliul Paris-Dakkar in 1985 (dar cu motor Mercedes).
