Dorin Stanciu este, probabil, singurul toboșar angajat de o primărie din România și îndeplinește un rol asemănător „boacterilor“ din perioada medievală.
Unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din România este Cetatea Sighișoarei. Turiștii din întreaga lume vin pentru a vedea casa din vechiul burg săsesc unde s-a născut Vlad Țepeș, voievodul care a inspirat personajul Dracula. Alții vin pentru că sunt atrași de frumusețea cetății care a fost inclusă în patrimoniul cultural al umanității și se află pe lista UNESCO.
Muzeul ororilor
Cetatea Sighișoarei înconjoară o așezare săsească întemeiată în secolul al XIII-lea, în jurul unei abații dominicane. Orașul vechi păstrează cetatea medievală, cu un zid a cărui lungime este de aproape un kilometru și o înălțime care atinge 14 metri.
Turiștii vizitează străduțele înguste și pavate, cele nouă turnuri care au fost păstrate până în prezent, zona vechii școli, cea a Primăriei, însă monumentul care îi atrage pe cei mai mulți este casa care i-a aparținut voievodului Vlad Dracul și în care s-a născut cel de-al doilea fiu al acestuia, Vlad Țepeș. În Casa Vlad Dracul funcționează în prezent un restaurant, iar la ultimul etaj a fost amenajat un soi de muzeu al ororilor, de kitsch hollywoodian, în care sunt strânse obiecte care ar putea fi incluse fără nici un fel de probleme într-un film de mâna a patra despre Dracula. Totuși, turiștilor le place.
„Noi am venit din Belgia, atrași de mitul lui Dracula. Nu știm nimic despre Vlad Țepeș, abia aici am auzit despre el. Noi știam despre Dracula. Ne place foarte mult”, a explicat o tânără din Anvers. „Orașul este minunat și oamenii sunt foarte primitori. Este mai ieftin decât alte destinații din Europa. Noi am venit mai întâi la München, apoi la Cluj, am închiriat o mașină și am venit în orașul unde s-a născut Dracula”, a precizat un turist american, din New York.
Toboșarul cetății
Atmosfera medievală este dată de casele colorate, dar și de zgomotul din Turnul cu Ceas, înalt de 64 de metri. Acolo, turiștii sunt întâmpinați de cel mai cunoscut sighișorean: profesorul de artă Dorin Stanciu, care a devenit toboșarul cetății. „Și eu sunt un fel de jurnalist, dar din Evul Mediu”, glumește bărbatul care poartă haine medievale în timp ce bate tobă. Profesorul îi salută pe turiștii care ajung în Sighișoara în 60 de limbi și le mulțumește în limba lor. De exemplu, atunci când Dorin Stanciu zărește un grup de turiști asiatici începe să întrebe „China? Japan? Korea?”. Când primește răspunsul, îi salută și le mulțumește. De-a lungul anilor, el și-a dezvoltat și un accent destul de bun.
„Trebuie să îi salutăm și să le mulțumim celor care vin în perla turistică a României, în cetatea Sighișoarei, pentru că ei vin și cheltuiesc aici bani și ajută astfel economia românească”, a povestit Dorin Stanciu pentru „România liberă“. Printre turiștii pe care i-a întâmpinat se numără și Alteța Sa Regală Principele Moștenitor Frederik al Regatului Danemarcei.
De asemenea, în zilele trecute, a întâmpinat și nouă grupuri de turiști din Israel, pe care, pe lângă faptul că i-a salutat în ivrit, le-a cântat și „Shalom alehem!”, adică „Să fie pace în lume!”. În afară de salutul adresat turiștilor, el anunță și prognoza meteo, dar și veștile din cetate. „Toboșarii din Evul Mediu îndeplineau și rolul de boacteri în acele vremuri și vegheau și la păstrarea liniștii publice. Când noaptea era tulburată de o încăierare sau de o ceartă, ei strigau în limba latină: Silentium! adică Liniște!”, a arătat Dorin Stanciu.
Într-un fel, mai în glumă, mai în serios, el își asumă și acest rol de ”boacter”, pentru că le spune cerșetorilor să plece din cetate și, dacă aceștia refuză, îi amenință cu ”camera de tortură”. Amenințarea sa pare destul de eficientă, deoarece în cetatea medievală a Sighișoarei nu prea există cerșetori. Dorin Stanciu a absolvit două facultăți din cadrul Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, dar și Școala Populară de Arte din Târgu-Mureș, unde a urmat cursuri de actorie.
Lucrează și de Revelion
Dorin Stanciu este la datorie și de sărbători precum Revelionul, când îi potolește pe eventualii scandalagii și intră prin restaurante și cântă ”La mulți ani!”. Iarna el îndeplinește oficiul de toboșar sâmbăta, duminica și de sărbători, iar vara este prezent zilnic pe străduțele înguste ale cetății. În afară de toboșar, turișii se mai pot întâlni și cu străjerul cetății, cu stegarul sau cu domnițele sighișorence îmbrăcate în haine de epocă.
Un aspect amuzant este acela că documentele Cetății Sighișoara păstrate până în prezent nu menționează existența unui toboșar. Există documente care se referă la existența unui trâmbițaș al cetății. Însă există două statuete din Turnul cu Ceas, care înfățișează un toboșar. Cele două statuete au fost datate din secolul al XVII-lea.
Cetatea a intrat în patrimoniul UNESCO din 1999
Localitatea Sighișoara a fost întemeiată de coloniștii germani veniți din zona Rinului, în general franconi, invitați în Transilvania de regii Ungariei. O primă atestare a Sighișoarei este cea din anul 1191. Localitatea a avut greu de suferit de pe urma Marii Invazii Mongole din 1241. După această invazie, sighișorenii au primit dreptul de a ridica un zid de piatră.
Construcția cetății a început în 1350 și avea inițial patru turnuri. Ulterior, au fost construite noi turnuri, iar înălțimea zidului a fost sporită de la patru metri la 14 metri. Din anul 1367, Sighișoara a primit rangul de civitas, adică de oraș. În total, a avut 14 turnuri. Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Țepeș, a locuit în Sighișoara între 1431 și 1435.
