România se află pe locul al cincilea, împreună cu Bulgaria şi Italia (54%), în fruntea ţărilor unde minorităţile sexuale se simt discriminate, arată raportul Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale.. În faţa noastră, se situează Cipru (56%), Polonia (57%), Croaţia (60%) şi Lituania (61%). Ţara în care persoanele LGBT se simt cel mai puţin discriminate este Olanda (30%).
„54% dintre respondenţii LGBT români au declarat că s-au simţit discriminaţi sau hărţuiţi în ultimul an. Pare mult, dacă mă întrebaţi pe mine. Însă în contextul în care, la noi, puţine persoane LGBT îşi asumă public orientarea sexuală sau identitate de gen, cred că acest procent reprezintă doar vârful icebergului. Homofobia şi transfobia trebuie descurajate şi pentru această avem nevoie de semnale clare venite din partea autorităţilor care să demonstreze că protecţia oferită de lege persoanelor LGBT există şi în realitate, nu doar pe hârtie”, explică, pentru România Liberă, directoarea de programe Irina Niţă, de la Asociaţia ACCEPT, care luptă pentru drepturile comunităţii gay în România.
Şi preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, afirmă, pentru România Liberă, că persoanele LGBT reprezintă cea mai marginalizată şi discriminată minoritate din ţara noastră şi că România este „codaşă” la protecţia persoanelor cu orientare gay.
Totodată, preşedintele CNCD aminteşte de actele violente care au avut loc în ultima perioadă în ţară, însă subliniază că, pe de-o parte, Consiliul a primit numai cinci plângeri în 2012 legate de discriminarea pe criteriul orientării, iar, pe de alta, sunt probleme şi cu felul în care poliţia tratează aceste cazuri.
În ceea ce priveşte piaţa muncii, la nivelul Uniunii Europene, una din opt persoane LGBT s-a simţit discriminată de potenţialii angajatori, în ultimele 12 luni, iar una din trei persoane transgender a povestit că a fost discriminată din cauza orientării sexuale, de două ori mai mult decât persoanele gay, lesbiene şi bisexuale.
În ceea ce priveşte statistica pe ţări, în România, 22% din respondenţi au indicat o formă de discriminare la angajare (faţă de 23%-Polonia, 25%- Estonia, 26%- Bulgaria, Croaţia; 27%- Letonia, Lituania şi 30%- Cipru).
De asemenea, cel puţin şapte din 10 persoane transgender şi bisexuale nu au spus nimănui din mediul profesional despre orientarea lor sexuală, în ultimii cinci ani, de teama discriminării.
În România, 39% dintre persoanele aparţinând minorităţilor sexuale s-au simţit discriminate în societate, faţă de 40% dintre bulgari, 41% dintre croaţi şi 42% dintre lituanieni. În total, în Uniunea Europeană, o treime dintre persoanele intervievate s-au simţit discriminate într-una din următoarele situaţii: în spital, în căutarea unei chirii, într-un bar, teatru, universitate, bancă sau chiar sală de sport.
În mediul academic, una din cinci persoane LGBT s-a simţit discriminată din cauza orientării sexuale. În rândul tinerilor sub 18%, 49% dintre tineri s-au simţit deseori discriminaţi sau batjocoriţi din cuaza orientării, adică mai mult de opt din 10 respondenţi.
„Am fost batjocorit în timpul şcolii, am fost mereu insultat pentru că par efeminat- şi deci gay-, iar jignirile erau insuportabile. Profesorii interveneau extrem de rar. Din cauza batjocoririi constante, nu am recunoscut că sunt gay decât după ce am terminat şcoala”, povesteşte un respondent de 25 de ani din Malta.
Mai mult de jumătate din persoanele confruntate cu discriminarea spun că în ţara lor există legi care sancţionează actele discriminatorii, dar numai una din 10 persoane (10%) a raportat situaţia la poliţie.
Principalul motiv pentru care situaţiile nu sunt raportate autorităţilor este că „nimic nu s-ar schimba” (59%) şi „nu merită să depun plângere, pentru că se întâmplă tot timpul” (44%). „Sunt refractar să dau poliţiei detalii despre orientarea mea sexuală, pentru că ştiu că autorităţile ar putea să nu ia în considerare plângerea mea”, explică un respondent de 42 de ani din Franţa.
În ultimii cinci ani, o pătrime din intervievaţi (26%) au fost atacaţi sau agresaţi în apropierea casei sau pe stradă. Procentul creşte la 35%, în cazul persoanelor transgender.
6% dintre respondenţi spun că au fost agresaţi după ce au spus că aparţin unei minorităţi sexuale, iar 59% dintre respondenţii care au fost agresaţi în ultimul an povestesc că atacatorii i-au identificat ca fiind LGBT. „Am fost atacată de un bărbat într-un club de noapte. Mi-a spus să merg acasă cu el, iar eu i-am spus că nu sunt interesată. A devenit insistent şi i-am spus că sunt lesbiană şi să mă lase în pace. Apoi, el şi un coleg m-au bătut , m-au lovit în cap şi m-am trezit a doua zi, cu piciorul rupt”, povesteşte o tânără de 27 de ani din România.
În ultimele 12 luni, 23% dintre lesbiene şi 22% dintre persoanele transgender au fost hărţuite sexual. Unul din 15 respondenţi (7%) spune că a fost atacat de un membru al familiei sau de un cunoscut. Aproape o treime din respondenţi (29%) spun că nu au depus plângere la poliţie pentru că s-au temut că autorităţile sunt homofobe.
Citeşte şi Bătută pentru că a participat la o paradă gay: “În România, nimeni nu e sancţionat pentru nimic”
Aproximativ 75% dintre respondenţi consideră că discriminarea pe criteriul orientării sexuale este un fenomen răspândit în ţara lor. Aproape jumătate (48%) le-au spus apropiaţilor despre orientarea lor sexuală şi numai 21% le-au spus şi colegilor de serviciu sau de şcoală.
Patru cincimi din totalul respondenţilor consideră că aud zilnic glume despre minorităţile sexuale şi expresii jignitoare. Două treimi nu se pot ţine de mână cu partenerul pe stradă, de teamă că vor fi bătuţi sau hărţuiţi.
Sondajul Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a fost efectuat pe 93.000 de persoane LGBT, din ţările Uniunii Europene.
