Pe lângă una din cele mai mari rate ale avorturilor din Europa, România are și cele mai multe adolescente care devin mame înainte de a împlini 15 ani. Soluţia, spun toate vocile din domeniu, este educaţia. Totuşi, numai 10% dintre elevi urmează un curs opţional care include şi noţiuni despre sexualitate, iar Ministerul Educaţiei evită un răspuns clar privind numărul mic de copii care accesează cursul.
”Viața unui embrion începe din momentul concepției. Viața unei ființe potențial raționale începe din momentul formării sistemului nervos central. În oricare dintre aceste cazuri, dreptul fătului de a exista poate să intre în conflict cu dreptul femeii de a nu fi mamă a acelui făt. Maternitatea nu se încheie în momentul nașterii fătului, ci al morții mamei (sau, în variantă tragică, moartea copilului), deci este o legătură, o responsabilitate pe viață.” … citește mai departe aici …
La 13 ani, Cătălina s-a îndrăgostit de un băiat cu trei ani mai mare. Băiat bun, spune ea, cu care, un an mai târziu, a rămas însărcinată. A decis să păstreze copilul și să-l crească ea, deși prietenul i-a spus că se simte prea mic pentru o asemenea responsabilitate, iar părinții i-au promis că-i cumpără tabletă dacă îl dă spre adopție. Au urmat doi ani în care a fugit de mai multe ori de-acasă, părinții au căutat-o cu poliția, iar iubitul a plecat la muncă în străinătate, să facă bani pentru a-și întreține familia. Ea a rămas acasă, în Bucu-rești, iar părinții o ajută să-și creas-că fetița.
Cătălina este plăpândă și micuță. Vorbește repede, tare și gesticulează mult. Anul acesta împlinește 17 ani, iar fetița ei, doi. A rămas repetentă un an, iar cea mai mare problemă a sa este că părinții o ceartă când nu merge la școală. Spune că ar fi bine să-și termine studiile – „nu vreau să fiu director, dar să am jobul meu“. Ar vrea să fie educatoare sau să lucreze cu animalele.
A aflat că va fi mamă accidental, când era deja însărcinată în patru luni. Se plângea de o durere de burtă. Povestește că a fost în stare de șoc o vreme, nu-i venea să creadă. A păstrat sarcina, iar la 15 ani a născut o fetiță. La mai bine de un an de la acel moment, adolescenta locuiește cu părinții ei, în Capitală, spune că este o învingătoare și că este fericită că este mamă – „E tare“. De copil se ocupă ea, împreună cu părinții. Se descurcă „bine“ cu banii: are indemnizația de creștere a bebeluşului, alocația de elevă și „îmi dau mama și cu tata“.
„Nu pot s-o consider greșeală, că nu e greșeală. Eu nu mă gândeam că o să fiu așa la vârsta asta, mă gândeam pe la 20 și ceva de ani, la 30. Dacă pot, să aștepte, să își facă un rost“, este sfatul Cătălinei pentru fetele de vârsta ei.
Cătălina nu a făcut la școală educație pentru sănătate, iar cu vreo consilieră școlară nu a discutat niciodată. Își amintește că, la școală,
„ne-au pus un filmuleț cu niște fete gravide și ne-au spus să nu le marginalizăm“. Am întrebat-o dacă ea și prietenul ei au auzit de contracepție și de ce nu au folosit. „Da, știam. De copii proști“, mi-a explicat ea, râzând.
Consiliera a sfătuit-o, la 15 ani, să nu avorteze
Maria este dintr-un sat sărac din Botoșani și își ser-bează majoratul anul acesta. Vrea să termine școala și să-și găsească un serviciu, „ca să facă un viitor la copil“. A născut un băiat când avea 15 ani, iar prietenul ei, 25. Când a aflat că este însărcinată, au mers împreună la medic o singură dată, apoi el a plecat în Spania la muncă. Spune că nu sunt în relații foarte bune și că tatăl și-a văzut copilul de două ori de la naștere.
Maria vorbește rar și la obiect. Povestește că nu a făcut niciodată la școală educație pentru sănătate și nici educație sexuală, dar că a vorbit cu consilierul școlar când a aflat că este însărcinată: „Mi-a zis să nu fac o greșeală, să nu fac avort, să păstrez copilul și să mă ajute și părinții mei“. Am întrebat-o cum au reacționat părinții ei: „Le-am spus când eram în patru luni. Cred că nici un părinte nu reacționează prea bine“. Acum s-au împăcat cu ideea și o ajută să-și crească băiatul, adaugă ea.
O întreb ce știau despre contracepție și de ce nu au folosit: „Nu am folosit niciodată, pentru că ne-a fost rușine“, îmi răspunde râzând. O zi din viața ei este „perfectă“, spune ea: se trezește la șase și jumătate dimineața și stă cu copilul până la șapte și jumătate,când merge la școală. Nu regretă că este mamă, dar le sfătuiește pe fetele de vârsta ei „să nu facă greșeala mea, să aibă grijă de ele, să nu pună botul la fiecare băiat“.
Primul pas pentru reducerea numărului de sarcini şi avorturi la adolescente
Activiştii din domeniu, consilierii şcolari, psihologii şi preoţii sunt de acord că, pentru a scădea numărul sarcinilor nedorite la adolescente, este nevoie, în primul rând, de educarea copiilor.
Totuşi, numai 10% dintre elevi fac educaţie pentru sănătate, alte câteva sute află despre sexualitate din cursu-rile pro-bono pe care le organizează ONG-urile Tineri pentru Tineri şi SECS, în parteneriat cu şcolile, ori prin intermediul proiectului web Sexul vs. Barza. Dacă ar apela la consilierul şcolar, ar avea de aşteptat după ceilalţi 799 de colegi, căci un consi-lier ar trebui să se ocupe, conform normei din prezent, de cel puţin 800 de elevi.
Pe de altă parte, sunt şi aleşi care cred că educaţia pentru sănătate le pune în pericol copiilor inocenţa. Ast-fel, Ninel Peia, deputat în legislatura 2012-2016, a iniţiat un proiect prin care vrea interzicerea cursurilor de educaţie sexuală în învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial fără acordul scris al părinţilor sau tutorelui. În prezent, iniţiativa se află în dezbatere la comisii, după ce a fost adoptată în Senat la sfârşitul lui 2016.
La întrebarea cum explică numărul atât de scăzut de copii care urmează cursul, Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) a precizat sec: „Proporția de 10% în care această disciplină se predă în școli derivă în primul rând din statutul său de opțional. O eventuală includere a disciplinei Educație pentru Sănătate în curriculum-ul obligatoriu presupune o analiză a tuturor aspectelor pe care le implică acest demers şi în special a reaşezării planurilor-cadru“.
Totuși, un raport realizat în 2015 de Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală (SECS) arată că manualele după care se predă educația pentru sănătate nu conțin nici măcar informații despre aparatul reproducător, iar fetele sunt învățate că băieții le „tachinează cu brutalități de limbaj“ şi nu află nimic despre hărțuirea sexuală.
„Avortul sau adopția îi vor modifica viitorul. Va suferi de fiecare dată când îşi va aminti ziua în care a născut sau a făcut avortul, sau de sărbători când va vedea copiii altora lângă mămicile lor. Mai târziu va avea dificultăţi în adaptarea la alte sarcini şi când va deveni iar mămică. Nu se va putea întoarce la ceea ce a fost înainte de a rămâne însărcinată. Pentru a putea depăşi astfel de situaţii, trebuie uitate visurile trecutului şi să pornească mai departe“, aşa le este explicat avortul elevilor de clasa a VII-a şi a VIII-a, într-un manual al Editurii Didactice și Pedagogice.
Întrebat cum îşi propune să reducă numărul adolescentelor care devin mame, Ministerul Educaţiei citează Strategia privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru 2015-2020, care susţine accesul la educație de calitate pentru toți copiii și tinerii. Ministerul arată că elevele sunt sprijinite să absolve învățământul obligatoriu, pot accesa învățământul cu frecvență redusă sau programele de tipul „A doua șansă“.
„Există măsuri de sprijin pentru acces la educație și incluziune, cum ar fi bursele sociale de studii, decontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiată unitate de învăţământ, cazare şi masă gratuite în internatele şcolare, asigurarea rechizitelor școlare“, mai transmit reprezentan-ţii MEN.
Un alt actor implicat în reducerea numărului de sarcini în rândul adolescentelor este Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului și Adopție, care ne vorbeşte despre programe de planning familial pe care le va susţine „în viitor“, dar şi despre 28 de direcţii de asistenţă socială, care derulează, în comunităţile sărace, servicii de planning itinerant.
Voluntarii din ONG-urile Tineri pentru Tineri și SECS povestesc, însă, că sunt mulți elevi care nu știu că prezervativele se cumpără fără prescripție medicală și că sunt cabinete de planning familial de unde pot lua gratuit pilule contraceptive. Gabriel Brumariu, de la SECS, spune chiar că a întâlnit o liceeană care s-a retras de la școală, pentru că nu știa că are dreptul să-și înghețe un an.
Deși cifrele au scăzut semnificativ în ultimii 10 ani, România se află încă în topul țărilor europene în ceea ce privește numărul de avorturi. Implicarea deficitară a statului în programele de prevenție le costă scump pe femei.
RL: De ce sunt atât de puțini tineri care merg la cursul de educație pentru sănătate?
Gabriel Brumariu, SECS: De multe ori, nu tinerii decid dacă să se înscrie la acest curs. Mulți nu știu de existența lui, iar dacă spun acasă despre el, părinții cred că vor învăța cum să facă sex.
Teodora Brebu, consilieră şcolară: Copiii nu ştiu ce înseamnă educaţia pentru sănătate.
Adina Manea, Tineri pentru Tineri: Educaţia sexuală trebuie începută cât mai devreme, însă nu ar trebui făcută doar în şcoli, ci este nevoie de servicii, educaţie şi produse pentru toate grupele de vârstă – de exemplu, hotline-uri unde tinerii şi adulţii să poată pune întrebări, subvenţii pentru mijloacele contraceptive, cursuri de formare pentru profesori şi investiţii în materiale didactice.
Psiholog: Copiilor trebuie să li se spună ce se întâmplă cu corpul lor
Psihologul Alina Zevedei arată că numărul sarcinilor nedorite şi al avorturilor creşte în comunităţile închise, de tip tradiţional. Astfel, pentru a preîntâmpina aceste situaţii, este important ca părinţii să vorbească cu copiii cât mai devreme: „Educaţia sexuală trebuie începută cât mai devreme, de când întreabă prima dată trebuie să li se explice cum au venit pe lume, ce se întâmplă cu corpul lor.“
„Mulţi părinţi spun că fata lor e cuminte, nu o sa facă aşa ceva, numai că impulsul sexual nu are de-a face cu cuminţenia, ci cu hormonii. În trecut, oamenii rezolvau această situaţie prin mariajele timpurii“, subliniază Alina Zevedei.
Şi activista feministă Tudorina Mihai, de la asociaţia Front, explică numărul mare de adolescente care devin mame prin lipsa educaţiei sexuale în școli și faptul că, în primii ani de pubertate, fetele detectează mai greu o sarcină, pentru că au ciclu menstrual neregulat sau nu știu să interpreteze semnele sarcinii. Când sarcina devine vizibilă, este depășit termenul legal până la care puteau face întrerupere și atunci se văd nevoite să ducă sarcina până la capăt.
Principalele probleme cu care se confruntă o adolescentă care devine mamă fără să aibă sprijinul familiei sunt: abandonul şcolar, consumul abuziv de alcool, droguri, chiar prostituţie. Multe riscă să fie date afară şi din casă de către părinţi. Pe de altă parte, Alina Zevedei arată că, dacă tinerii sunt sprijiniţi de familie, pot deveni părinți responsabili, întrucât vârsta nu este neapărat un indicator pentru un bun părinte.
Pe de altă parte, o adolescentă care va face avort îşi revine mai uşor din traumă decât o femeie, pentru că nu este vorba despre o sarcină aşteptată și nu înțelege exact ce se întâmplă, explică psihologul.
Programul Coaliţiei pentru Familie: Fără subvenţii publice pentru avort şi mijloace contraceptive
Coaliţia pentru Familie, formată din 43 de organizaţii creştine, vrea ca statul să nu mai subvenţioneze
nicio întrerupere de sarcină şi nici mijloacele contraceptive, iar toate fondurile să fie direcţionate către „servicii de sănătate maternă“. Totodată, Coaliţia îşi propune să interzică minorilor accesul la avort şi servicii de planificare fără acordul părinţilor.
Un marş anti-avort, cu tema „Ajută mama şi copilul!“, organizat de asociaţiile creştine Studenţi pentru Viaţă şi Provita, a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute, în întreaga ţară, adunând aproximativ 110.000 de persoane. Preoţii au avut participarea obligatorie. Manifestanţii au strigat sloganuri pro-viaţă, în frunte cu Gigi Becali, care a subliniat că „scrie în Carte că femeia nu e egală cu bărbatul, avortul este crimă în faţa lui Dumnezeu, iar ea va da socoteală pentru asta“.
Coaliţia pentru Familie a intrat în atenţia publică după ce a reuşit să aducă în Parlament un proiect de modificare a Constituţiei, prin care vrea ca familia să fie definită drept căsătoria dintre un bărbat şi o femeie. Motivul ar fi protejarea familiei tradiţionale, spun reprezentanţii Coaliţiei, care însă au luat mai multe poziţii publice contra comunităţii gay, arătând că, prin introducerea acestei menţiuni în legea fundamentală, nu ar mai fi posibilă căsătoria între cuplurile de acelaşi sex. Propunerea se află, în prezent, la Birourile Permanente Reunite, pentru că aleşii trebuie să decidă care să fie prima Cameră ce se pronunţă asupra iniţiativei.
Unde poate cere ajutor o adolescentă care devine mamă
În întreaga ţară există 51 de centre maternale de stat, unde mamele singure cu copii pot merge pentru o perioadă maximă de şase luni. O altă variantă sunt centrele sociale ale Bisericii Ortodoxe Române, în număr de aproximativ 800, unde pot sta o perioadă nelimitată şi unde li se oferă, pe lângă mâncare şi cazare, „consiliere creştină“. O alternativă este proiectul derulat de organizaţia Salvaţi Copiii, care este însă în doar 14 judeţe, în zone defavorizate, şi constă în asistenţă medicală şi socială pentru mame şi nou-născuţi.
Pericolul este atunci când adolescentele însărcinate se adresează unui ONG cu o anumită agendă, explică Ana Măiţă, de la organizaţia Mame pentru Mame. „Dacă este un ONG pro-life, atunci ea nu va primi toate informațiile despre drepturile sale legale la diferite opțiuni fiind mai degrabă îndreptată către a păstra sarcina în schimbul promisiunii de suport după nașterea copilului. Dacă va nimeri la un ONG pro-choice, atunci cel mai probabil va primi informațiile complete despre drepturile sale legale, i se vor explica consecințele diferitelor opțiuni pe care le are și va fi ajutată să aleagă cea mai bună opțiune pentru ea“.
BOR nu este împotriva educației sexuale
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, spune că avortul nu este justificat în nicio circumstanță, nici măcar în cazul unui viol, pentru că „viața este viață“. Totuşi, el subliniază că BOR nu este împotriva educaţiei pentru sexualitate, dar tinerii trebuie încurajaţi să-şi înceapă viaţa sexuală numai după căsătorie.
„Întotdeauna mesajul Bisericii va fi pro-viață, indiferent de starea, de situația în care se află mama. Din perspectivă creștină, există nu doar încurajarea de a duce sarcina la capăt, ci și un ajutor concret ulterior, există fundații creștine, centre sociale pe care BOR le coordonează. Nu există circumstanțe atenuante pentru avort, decât cele accidentale, avorturile involuntare“, spune Bănescu. Întrebat dacă o femeie rămâne însărcinată în urma unui viol, el arată: „Viața tot viață rămâne“.
„Femeia este stăpână pe trupul ei, este o afirmație corectă, dar incompletă: nu este stăpână și pe trupul care crește în ea, este o mare diferență. Avem libertatea de a face ce vrem cu trupul nostru, dar în trupul femeii este un alt trup, o altă persoană. Nu putem decide noi asupra vieții care crește în noi. Avortul este profund imoral, suprimă o viață care nu este a ta“, susţine el, adăugând că nu există păcat care, dacă este mărturisit cu „autentic regret“, să nu fie iertat.
Totodată, Vasile Bănescu mai spune şi că statul trebuie să se implice mai mult în prevenirea avorturilor, dar şi a sarcinilor în rândul adolescentelor. Astfel, BOR are în coordonare aproximativ 800 de centre sociale, la nivelul întregii ţări, unde femeile cu copii pot sta „atât cât au nevoie“.
Avort doar cu consiliere prealabilă
În 2012, un grup de deputaţi PDL, în frunte cu Marius Dugulescu şi Sulfina Barbu, a iniţiat un proiect de lege prin care femeile nu mai aveau voie să facă întrerupere de sarcină decât dacă făceau consiliere obligatorie timp de cinci zile şi obţineau un certificat, cu care urmau să se prezinte la medic. Atunci, deputaţii se declarau îngrijoraţi că femeile nu sunt informate suficient, dar şi că rata natalităţii în România era mică. Proiectul oferea ca alternativă la avort adopţia, casele maternale sau casele patronate de culte. Proiectul nu a fost adoptat niciodată, stârnind un val de dezbateri în societatea civilă, care acuza întoarcerea la anul 1966.
Numărul avorturilor, în scădere din 1990 până în prezent
În 1990, după liberalizarea avorturilor, în România s-au înregistrat 992.263 de întreruperi de sarcină. Atunci, s-a creat un grup de lucru mixt, format din autorități și ONG-uri, în cadrul căruia s-a oferit contracepție gratuită pentru grupuri vulnerabile (șomere, studente, femei cu venituri reduse), s-au făcut campanii de informare și s-au format cadre medicale.
Zece ani mai târziu, s-au înregistrat 101.271 avorturi, iar în 2015 s-au înregistrat 70.885. România se afla, în 2014, pe locul trei în Uniunea Europeană și pe locul cinci în Europa la întreruperi de sarcină, conform Eurostat.
Situația este problematică la adolescente, cu vârste sub 15 ani, unde România se află pe locul întâi la întreruperi de sarcină. În 2014, în România s-au înregistrat 422 de avorturi, iar pe locul doi se află Germania, cu 337 avorturi.