O data cu aderarea la Uniunea Europeana, Romania a primit responsabilitati suplimentare de supraveghere si control pentru a asigura securitatea la granita externa a comnunitatii. Greul a cazut mai ales pe zona estica a tarii, indeosebi la Marea Neagra, poarta importanta de patrundere in spatiul european unit. In acest sens au fost gandite masuri drastice de supraveghere a frontierei, care au necesitat implementarea unor solutii fara precedent in zona estului Europei, printre care sisteme complexe de monitorizare bazate pe echipamente electronice de ultima generatie. In premiera, “Romania libera” prezinta in amanunt cel mai avansat echipament de acest gen, respectiv Sistemul Complex de Observare, Supraveghere si Control al Traficului la Marea Neagra, denumit generic SCOMAR. Este vorba despre un echipament tehnic bazat pe radare, camere video conventionale si in spectru infrarosu sau termice, care impreuna cu fortele de interventie se anunta cel mai eficient mod de actionare pe mare si uscat care a existat vreodata in Romania.
Acesta va actiona pentru monitorizarea navelor intrate in apele teritoriale, incepand cu zona comerciala, dar si a ambarcatiunilor turistice. Scopul va fi mentinerera sub control a traficului ilegal transfrontalier cu bunuri interzise, dar si migratia ilegala. Finalizarea este prevazuta pentru anul 2009, cand SCOMAR va fi complet functional.
Obiectivul principal al acestui sistem inteligent este de a asigura supravegherea frontierelor maritime si, implicit, pe cele ale Uniunii Europene. Face parte din Sistemului Integrat de Securizare a Frontierelor de Stat (SISF), o cerinta europeana si o necesitate pentru un nou membru cu o asemenea asezare geografica si strategica. SCOMAR inseamna practic un sistem operativ bazat pe tehnologie de ultima ora, pe computere, radare si camere video, care permite in special detectarea, urmarirea, recunoasterea si identificarea navelor ce desfasoara operatiuni considerate ilegale la Marea Neagra, dar poate fi de un real folos si in misiuni de salvare. Dublul avantaj este insa ca se preteaza cu succes si utilizarii pe uscat. Cuprinde un ansamblu de camere video si radare montate pe stalpi de otel, care transmit in timp real informatiile la un Centru de Comanda si Control, de unde se poate decide, daca este nevoie, sa se actioneze cu aparate de zbor, ambarcatiuni sau vehicule de patrulare.
Sase statii de senzori raspandite pe tot litoralul
O statie de senzori inseamna practic un turn de metal, construit intr-un mod similar releelor comerciale (telefonie, TV, radio etc.), pe care se monteaza camere speciale de filmare, ce pot functiona conventional, tip video, dar si cu vedere in infrarosu si chiar termoviziune. Fiecare statie va fi dotata cu un radar pentru detectarea primara a tintelor. Acesti stalpi de metal, constructii de peste 60 de metri inaltime, sunt proiectati sa fie realizati in sase puncte de pe litoral, respectiv Farul de la Sulina, Sfantu Gheorghe, Gura Portitei, Midia, Agigea si Mangalia, considerate locuri optime de vizibilitate. Cel de la Mangalia a fost deja finalizat, urmand a se i se monta aparatura necesara. Instalarea s-a facut chiar in curtea sectorului Politiei de Frontiera Mangalia. Constructia s-a executat relativ repede, in cateva saptamani. Cu cateva zile in urma am gasit in curtea Politiei o echipa de tehnicieni care tocmai terminase de cablat, urmatorul pas fiind montarea aparaturii. Celelalte sunt in faza turnarii temeliei sau de amenajare a terenului. Fiecare din cele sase statii va avea si echipament de transmisie a datelor, indiferent daca sunt de tip semnal radar, voce sau video, pentru o coordonare eficienta a activitatii.
SCOMAR “vede” o nava la peste 185 km in larg
Sistemul de fata functioneaza dupa un mod testat deja in alte tari din lume si este de inspiratie spaniola. Guardia Civil (politia de frontiera din Spania) foloseste de cativa ani buni aparatura tip SCOMAR, in special la frontiera cu Africa, una dintre cele mai periculoase ale Europei. In modul de monitorizare pe mare, radarul repereaza, in functie de setarile sale, o ambarcatiune suspecta care poate sa fie chiar si la 100 de mile marine departare in larg (circa 185 km), la limita apelor comerciale ale Romaniei. La intrarea in raza de actiune a radarului, acesta trimite automat o informatie la camerele de supraveghere. Dispozitivele de filmare se focalizeaza automat pe directia dictata de radar si, dupa ce ambarcatiunea se apropie suficient de mult cat sa poata fi reperata in mod video, in functie de comenzile trimise din centrul de comanda, apropie imaginea prin lentile foarte puternice. Imaginea este prelucrata pe computerele “creierului” (centrul de comanda) si poate oferi o privire de ansamblu sau de detaliu, focalizand de la kilometri intregi fata unui om de exemplu. Daca se considera ca este nevoie de o interventie urgenta, ofiterii aflati in fata calculatoarelor legate la sistem dau comanda unei unitati mobile, disponibila in cel mai apropiat punct de tinta, sa se indrepte catre aceasta, pentru identificare amanuntita. In cazul unei nave esuate sau cu defectiuni, acelasi sistem poate fi de un real folos pentru misiuni de salvare.
“Creierul” va fi la Constanta
In curtea Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera Constanta, intr-o cladire de birouri, a fost amenajat un sector special cu trei incaperi, unde va functiona Centrul de Comanda si Control. Aici se centralizeaza toate datele. Serviciul de monitorizare al SCOMAR va functiona in regim 24 de ore din 24. Vor fi aduse echipamente profesionale dintre cele mai avansate existente in lume la aceasta ora, calculatoare de ultima generatie, ecrane digitale de proiectie si statii de receptie a datelor. Sistemele de receptie vor fi amplasate chiar pe un releu deja existent in curtea inspectoratului. O baza de date foarte complexa ce urmeaza sa fie pusa la punct in perioada urmatoare va fi instalata pe serverele Frontierei. Aceasta va cuprinde informatii foarte complexe specifice activitatii de control. Parte din date vor fi furnizate si de partenerii externi europeni, cei care au si ajutat de fapt la crearea sistemului. Din acest proiect va face parte si o echipa de scafandri. Intr-o incapere alaturata celei de monitorizare se va amenja o sala de sedinte unde se vor lua deciziile importante de actionare, in cazuri deosebite, cand patrunde in apele teritoriale o nava straina fara aprobare de exemplu. In situatii exceptionale, informatiile pot fi trimise la Bucuresti, pentru un for de decizie la nivel de minister.
SCOMAR va conta si pentru intrarea in spatiul Schengen
Anii trecuti, mai multi politisti de frontiera s-au deplasat in Spania pentru a vedea cum functioneaza in conditii reale sistemul de camere. Unul dintre ei este Cristian Rogojeanu, seful IPFJ Tulcea, care ne-a declarat: “Se anunta foarte eficient si la noi. Avem o frontiera destul de dificila prin natura terenului in Delta Dunarii, astfel ca e un mare avantaj sa ai posibilitatea sa observi cu aceste camere ce se intampla. Este un mare pas inainte. Am vazut in Spania cum camerele pot apropia de la o distanta de kilometri o simpla barca, pana se disting detalii ca trasaturile fetelor. Spaniolii au experienta in domeniu si ne-au impartasit-o si noua”. Comisar-sef Ene Tudor, seful IPFJ Constanta, considera ca noul sistem va eficientiza munca la frontiera: ”SCOMAR va fi unul dintre punctele tari care consider ca vor conta in momentul intrarii Romaniei in spatiul Schengen. Se va integra in sistemul national de securizare a frontierei si va duce la folosirea mai eficienta a logisticii, pentru ca vom avea posibilitatea sa actionam punctual. Pe de alta parte, importanta SCOMAR este data si de faptul ca asigura securitatea unei parti a frontierei Uninunii Europene. Trebuie subliniat insa ca de acest sistem nu ne vom folosi doar noi, Frontiera, ci si MAI si MApN ”.
Fonduri PHARE de 31 de milioane de euro
Pentru implementarea acestui proiect a fost nevoie de finantari externe. Astfel, fazele de constructie si de achizitie de echipamente au fost finantate din foduri europene PHARE, care insumeaza circa 31 de milioane de euro. Restul cheltuielilor vor fi acoperite din surse interne.
“Ochiul” observa si 30 km de uscat
Acelasi sistem de camere poate functiona foarte bine si pe uscat. Raza de actiune este limitata insa de natura reliefului. Astfel, daca se detecteaza un vehicul sau o persoana suspecta, pe o raza de actiune de 30 de kilometri in interiorul tarii, camerele, ce functioneaza indiferent de lumina disponibila sau de conditiile meteo, dau pe ecranele din centrul de comanda o imagine suficient de clara pentru ca obiectul urmarit sa poata fi localizat cu mare precizie si, eventual, sa fie interceptat pe o unitate mobila. Ideal ar fi ca in SCOMAR sa fie utilizate si alte mijloace de deplasare, inclusiv elicoptere disponibile special pentru acest lucru, dar ramane de vazut daca se vor aloca fonduri si pentru acestea. Deocamdata, Politia de Frontiera are in dotare masini de teren, ambarcatiuni maritime si fluviale, ATV-uri pentru uscat, barci pneumatice si “rapide”, absolut necesare acestui sistem complex. Odata primit semnalul radar, intra in actiune imaginea video. Daca se semnalizeaza, de exemplu, o trecere ilegala a frontierei, imediat un echipaj este alertat. Este tinuta in permanenta legatura cu acesta prin statii si sunt comunicate datele exacte de pozitionare pentru ca prinderea trecatorului clandestin sau a grupului sa se faca rapid.
