Unul dintre satele din județul Covasna are șanse mari să ajungă în patrimoniul UNESCO, grație celor 36 de conace ale sale, dacă proiectul propus de autorități va avea câștig de cauză. Este vorba despre Bicfalău, localitate întemeiată undeva în neolitic, dar a cărei primă atestare documentară datează din 1332. Comunitatea a cunoscut dezvoltarea abia după ce o mână de husari a primit dreptul să-și ridice aici casele. Cele mai impunătoare construcții ale acestora, dintre secolele XVIII-XIX, sunt celebrele conace de astăzi, din care cel puțin jumătate au nevoie de consolidare.
Bicfalău este una din cele șapte localități ale comunei Ozun, comună situată pe DN 11, ce leagă Brașovul de Bacău.
Idei de promovare
De unde până unde ideea introducerii satului în patrimoniul UNESCO? Foarte simplu. Raduly Istvan, primarul comunei Ozun, a povestit pentru “România liberă” că imediat după căderea comunismului Bicfalău s-a înfrățit cu o comună din Ungaria, Alsótold, care, la rândul său, are în componență un sat cetate, Hollókő. Satul Hollókő, cu numai 352 de locuitori, este deja înscris în patrimoniul UNESCO grație caselor vechi din piatră, unic în peisajul european. “Dacă la ei s-a putut face, noi de ce să nu reușim? Avem conace unice în țară”, ne-a explicat primarul. Potrivit recensământului din 2002, în Bicfalău sunt 379 de locuitori și are în evidență 36 de conace, din care circa jumătate sunt restaurate, iar câteva dintre acestea au devenit pensiuni. Județul Covasna este celebru pentru conacele sale construite în secolele XVII şi XVIII, iar majoritatea îşi păstrează arhitectura iniţială.
Fapt pentru care pe piaţa imobiliară există interes pentru aceste clădiri, în special din partea străinilor. De altfel, unul din conacele din Bicfalău a fost cumpărat deja de un italian, care l-a transformat imediat în pensiune turistică.
Primarul a comandat un Studiu al valorilor de patrimoniu din satul Bicfalău. După ce a fost evaluat patrimoniul, administrația locală s-a apucat de realizarea infrastructurii satelor comunei și, cel mai important, de schimbarea ideilor preconcepute ale locuitorilor legate de consolidarea caselor. “Cel mai greu a fost să schimb mentalitatea oamenilor. De 12 ani încerc să-i conving să nu schimbe aspectul caselor, să renunțe să mai folosească tablă în loc de țiglă sau șindrilă, termopane în loc de lemn pentru ferestre și altele”, a explicat Raduly Istvan. Cu răbdare, a reușit. Din 2005 le arată localnicilor ce oportunități are zona și în ce constă specificul local care, odată dezvoltat, ar aduce turiști și, implicit, beneficii celor care trăiesc în zonă. Și sătenii au priceput. S-a dezvoltat comerțul cu pâinea de casă, cu kürtős kalács (cozonac secuiesc), dar și un Muzeu Țărănesc în cel mai mic sat din comună, Măgheruș, de numai 111 locuitori. Drumurile au fost asfaltate, deși ar fi vrut să paveze totul cu piatră cubică – legile nu i-au permis -, dar cel puțin a reușit să facă rigole de pământ cu iarbă în locul celor betonate.
Raduly spune că pentru a atinge scopul UNESCO trebuie ca până în 2017 să asfalteze toate drumurile, să fie în toate satele comunei apă curentă, iar toate firele de electricitate să fie subterane. Pentru aceste proiecte au fost atrase deja 7 milioane de euro în ultimii 5 ani. Abia apoi va înainta dosarul pentru includerea satului Bicfalău în patrimoniul universal pentru conacele de categoria B pe care le deține (spre exemplificare, cetatea de la Rupea este de categoria A).
Deocamdată, Bicfalău a devenit o atracție pentru bicicliști, drumeți, căutătorii de liniște și curioșii unui trai inedit. Pentru o populație de 431 de oameni, numai anul trecut un singur conac-pensiune a atras 250 de oaspeți.
Frigider din lemn, aparat casnic 100% ecologic!
Ca să vedem Muzeul Țărănesc – o casă de peste o sută de ani păstrată intactă cu tot mobilierul, obiectele casnice, inclusiv lenjeria – a fost nevoie să ne adâncim în partea nordică a Munților Întorsurii Buzăului. Podișul lin pare sălbatic, în lipsa mașinilor, iar frumusețea dealurilor și pășunilor este inegalabilă.
Gal Erika, învățătoarea celor 9 elevi din satul Măgheruș, ne-a întâmpinat cu zâmbetul pe buze și ne-a dus la muzeul satului. O casă simplă, extrem de îngrijită, cu o curte cât o poieniță, străjuită de o fântână. Casa e spațioasă, are trei camere, un dormitor, o sufragerie cu un loc de spălat și o bucătărie cu o cămară imensă.
Paturile și așternuturile împodobite cu perne erau acolo unde le lăsase stăpâna casei, dulapurile ușor întredeschise lăsau să se vadă straiele cusute în casă și cearșafurile aspre de in, bucătăria cu podeaua de lut părea proaspăt stropită de apă să nu se ridice praful, iar blidarul și ștergarele așteptau să fie folosite.
Printre obiectele ieșite din comun este un frigider din lemn realizat de un meșter din Tg. Mureș pe la începutul secolului XX, care nu funcționează cu energie electrică. În compartimentul de sus, placat cu tablă, se punea gheață, iar în compartimentele de jos se punea mâncarea. Gazda ne asigură că acest frigider ecologic, sau strămoșul frigiderelor de azi, este cam din perioada interbelică, pentru că… scrie pe el românește.
În fine, satul are o vechime atestată de circa 500 de ani. Discret, își așteaptă oaspeții, fie că vin pe biciclete, în mașini sau în șarete trase de cai.
Istorie
A aparținut culturii Cucuteni-Ariușd
Săpăturile arheologice făcute în Bicfalău și Ozun demonstrează existenţa umană încă din neolitic, aici descoperindu-se ceramică pictată de Cucuteni-Ariuşd, ceramică pictată cu dungi aparţinând culturii Coţofeni, dar şi o urnă ceramică hallstattiană. Arheologii au descoperit, în 1976, pe malul drept al Râului Negru ce curge pe lângă Ozun, mai multe fragmente ceramice de vase lucrate de mână, decorate cu brâuri în relief şi butoni cilindrici, şi vase pentru provizii aparţinând ultimelor două secole ale Daciei preromane.
În Bicfalău, aflat la doar 5 kilometri de Ozun, s-au găsit mai multe materiale, printre care o mărgea de piatră cu vine albe și albastre atribuită culturii Coțofeni, un fier și un cuțit de plug din epoca romană, precum și o așezare de la începutul epocii medievale.
