Scrisorile pe care un medic din Constanta le-a trimis autoritatilor comuniste in anii ’60-’70 arata ca tarele care afecteaza medicina din Romania se perpetueaza foarte bine de peste patru decenii.
Doctori prost platiti, multi dintre ei spagari, doctori incompetenti, carora le sunt acoperite greselile, spitale insalubre, din care iesi mai bolnav decat ai intrat, dispensare de tara improvizate in cladiri ce ar trebui daramate, aceasta era situatia in 1968, relatata de Caius Mihaila, si cam tot asa este si in 2007.
Dupa ce a terminat facultatea de Medicina din Timisoara, in 1957, Caius Mihaila a cerut sa fie repartizat in celalalt colt de tara, in cea mai saraca circumscriptie din Dobrogea. Un an mai tarziu, s-a mutat in Delta Dunarii, din dorinta de a-i ajuta pe taranii de care fugeau alti doctori, dupa cum ne-a povestit sora sa. Asa a aflat de ce nici un cadru medical nu voia sa ramana la tara. Iar mai tarziu, cand a intrat in administratia sanitara ca medic inspector, a aflat ca problemele sunt chiar mai profunde si mai grave.
Decis sa schimbe lucrurile, a inceput sa scrie scrisori catre autoritatile comuniste, de la prim-secretarul Constantei pana la Nicolae Ceausescu, in care prezenta deficientele pe care el le constatase pe teren si propunea solutii.
Primul memoriu dateaza din 1968 si este adresat "stimatului tovaras Nicolae Ceausescu", desi autorul se arata constient ca hartia nu va ajunge niciodata la seful statului. "Subsemnatul Caius Mihaila, medic inspector la Directia Sanitara a judetului Constanta, ma adresez dumneavoastra in intregime constient de solemnitatea gestului meu, cat si de dramul de nebunie pe care-l cuprinde presupunerea ca as fi auzit de seful suprem al statului."
Totusi, medicul vorbeste pentru prima oara de "gravele deficiente ale asistentei medicale din mediul rural, pe care le-am rezumat astfel: insuficienta pregatire profesionala, conditii necorespunzatoare de munca si de viata pentru cadrele medicale din mediul rural, retributie necorespunzatoare, necompetitiva, decaderea prestigiului functiei medicale, dezinteres si insuficienta responsabilitate medicala, scaderea eficientei controlului in reteaua sanitara".
Apoi detaliaza, iar in unele dintre celelalte scrisori insista asupra lor, aspecte care i s-au parut atat de revoltatoare si care suna atat de "familiar" si astazi. "Medicii absolventi care sunt repartizati in mediul rural si care raspund de asistenta medicala pentru jumatate din populatia tarii nu stapanesc unele practici medicale elementare". "Incompetenta medicilor de tara este mentinuta si agravata ulterior prin lipsa unei preocupari pentru nivelul lor profesional", scria Caius Mihaila in 1968. Ba, mai mult, "incompetenta profesionala este incurajata prin lipsa reactiei fata de ea. O data ce a ocupat un post de medic, nu se mai tulbura viata linistita (in afara poate de critici) a celui incompetent. Sunt tratate cu ingaduinta chiar cazuri extreme: oameni depasiti, peste care au trecut decenii fara ca ei sa mai deschida o carte, betivi, morfinomani sau chiar bolnavi mintal, altii neglijenti, recunoscuti ca un pericol. In nici un alt domeniu nu se manifesta atata toleranta in greseli", reclama doctorul.
Dosarul de urmarire, golit de file
Evident, scrisorile trimise de medic nu au ajuns la destinatar, in schimb doctorul a inceput sa fie supravegheat de Securitate. Asta, mai ales ca tanarul era un client mai vechi al politiei politice. Potrivit biografiei sale – prezentata in cadrul unui seminar dedicat lui Caius Mihaila si organizat sub egida Ministerului Sanatatii, in 1997 –, acesta a fost exmatriculat din ultimul an de liceu pentru ca ar fi refuzat sa scrie o lucrare de control despre Ziua Republicii si decretul de desfiintare a regalitatii. Abia dupa indelungi insistente la Ministerul Invatamantului, facute de mama sa, a fost reprimit si i s-a permis sa dea bacalaureatul.
Totusi, atunci cand sora doctorului Mihaila, Carmen Bojenescu, a cerut de la CNSAS dosarul fratelui sau, acesta continea numai cateva file. "Era un dosar ce parea a fi fost gros inainte, dar din care fusesera luate hartiile. Nu stiu cine a facut asta si de ce. Am fost atat de dezamagita, ca nu am mai incercat sa aflu", ne-a declarat femeia.
Medicii nu doresc sa ramana la tara
Un aspect important pe care il reclama Caius Mihaila in scrisorile sale era acela ca "medicii nu doresc sa ramana in mediul rural. La tara, medicul nu are locuinta, spre deosebire de medicul veterinar si de agronom. Dispensarele sunt amplasate de multe ori in cladiri improprii, lipsite de apa si instalatii igienice, iar unele case de nastere ar trebui inchise in 24 de ore. Medicul trebuie sa rezolve si problemele administrative care ar trebui sa fie in atributia organelor locale, de la potcovitul calului pana la varuirea dispensarului".
Mai mult, doctorul recunostea ca proasta salarizare a cadrelor medicale le forta pe acestea sa accepte bani sau atentii de la pacienti: "Un medic in primul an de activitate are 1.350 de lei salariu, mai putin decat un sofer de salvare. O moasa absolventa care are in mana sa doua vieti are 750 de lei, salariu aproape tot atat ca si femeia de serviciu. E adevarat ca multi medici primesc recompense banesti de la pacienti".
Una dintre consecintele acestor tare existente in sistem era ca foarte multi nou-nascuti mureau inainte sa implineasca un an. "Mortalitatea infantila, asistenta la nastere, aglomerarea din spital si infectiile interioare, igiena colectivitatilor de copii si indicele mare al imbolnavirilor prin hepatita epidemica, toti acesti indici matematizeaza fenomene existentiale majore. E de ajuns sa ma refer la aspectul cel mai izbitor: decesele din maternitati, unde copiii se nasc, decedeaza cu bronhopneumonii sau meningite, infectati in spital. In unele perioade, 30-50% din nou-nascutii externati au infectii stafilococice ale pielii, fiind uneori reinternati la pediatrie cu pemfigus, bronhopneumonii, septicemii."
» "Dupa doua saptamani, a murit"
Corespondenta doctorului Caius Mihaila – pe langa faptul ca i-a atras moartea, asa cum cred toti cei care l-au cunoscut – a obtinut si o performanta in 1968, anul relaxarii regimului comunist. Atunci, in mod surprinzator, o scrisoare trimisa ziarului Scanteia in care Mihaila prezenta "unele probleme sanitare inca nerezolvate" a fost tiparita in editia din 26 iunie, sub titlul "Opinii despre organizarea asistentei medicale". Mai mult, cu un an inaintea mortii sale suspecte, Caius Mihaila a scos si o carte, "Medicii bolnavi", in care prezenta, sub masca unui roman de fictiune, aceleasi probleme din sistemul sanitar. Volumul nu a rezistat in librarii decat cateva zile, fiind imediat scos si cenzurat. Despre activitatea literara a doctorului avea sa mentioneze, abia in 1995, Laurentiu Ulici, in lucrarea sa "Literatura romana contemporana".
In 1980, doctorul Caius Mihaila a capatat o boala de rinichi. In viziunea familiei sale, pentru autoritatile comuniste boala a fost un pretext suficient de a-l extermina. "Dupa incercari zadarnice la Spitalul din Constanta, Caius a venit la Bucuresti pentru investigatii. Neinspirat, s-a prezentat la prof. dr. Proca, ministrul Sanatatii din acea perioada, cu care era in relatii tensionate. Fratele meu a fost operat, totul decurgand normal, si dupa sapte zile a fost externat. Dupa aproximativ 3-4 luni de la externare, a facut iarasi hematurie. Dupa inca trei luni, s-a produs o hemoragie puternica si a fost internat noaptea la Spitalul Fundeni. A urmat a doua operatie, apoi, in urma unei palpari brutale a singurului rinichi ramas (celalalt fiind extirpat o data cu vezica), un cheag de sange a obturat uretra si nu a mai putut urina. L-am rugat personal pe doctorul Proca sa-l sondeze. Mi-a spus ca se duce personal, in schimb i-a aplicat un tratament cu gentamicina care i-a blocat definitiv singurul rinichi ramas. Apoi i s-au facut perfuzii cu furosemid, substanta care face sa lucreze rinichiul cat mai mult. A fost tinut patru zile fara sa fie sondat, iar cand acest lucru a fost facut in sfarsit, mai multi litri de lichid au tasnit cu putere, improscand peretii. Dupa doua saptamani, s-a stins", ne-a povestit sora doctorului. Caius Mihaila a murit in 1981.
