La 20 de ani de la caderea Zidului Berlinului, in Balcani controversatul proces al lustratiei, cu alte cuvinte epurarea celor care au colaborat cu politiile regimurilor comuniste, este inca de mare actualitate. Multi se intreaba daca dupa doua decenii de intarziere mai are vreun rost "scormonitul" prin arhive, noteaza Osservatorio sui Balcani, citat de Agerpres.
La sfarsitul verii, Comisia pentru lustratie din Macedonia si-a deschis in sfarsit portile pentru politicieni, care s-au asezat la rand imediat pentru a-si depune declaratiile prin care jurau ca nu au colaborat in trecut cu serviciile secrete comuniste. Comisia, un instrument-cheie instituit prin legea privind lustratia, va trebui sa verifice validitatea declaratiilor pe baza vechilor dosare ale politiei secrete.
La un an si jumatate de la intrarea in vigoare a legii (la inceputul lui 2008) si la 18 ani de la inceputul tranzitiei, in cele din urma lustratia din Macedonia a demarat. Va ma i fi nevoie insa de timp pentru a vedea efectele asupra societatii macedonene. Unii experti cred ca nu va exista nicio reactie rasunatoare si este posibil sa fie exagerat sa te astepti chiar si la un singur "muget" de abia sesizabil. Realitatea este, potrivit Osservatorio sui Balcani, ca dupa atat de mult timp "pestii cei mari" au avut posibilitatea sa-si scoata numele din dosarele prafuite.
Intreg procesul asteapta verdictul Curtii Constitutionale, care va trebui sa evalueze legalitatea lui. Recent, Curtea a permis reexaminarea unor diferite petitii prezentate de cetateni si unele ONG-uri, care au pus in discutie legitimitatea unor parti ale prevederii. Ar fi acum o adevarata surpriza daca din reexaminare ar rezulta ca legea este pe linie cu Constitutia. In toate tarile din Europa de Est legile privind lustratia au fost "cliente obisnuite", adesea prost digerate ale Curtilor Constitutionale.
Actuala demarare a procesului lustratiei face astazi din Macedonia un lider in Balcanii de Vest in acest domeniu. Albania, care a adoptat legea la inceputul lui 2009, a asistat la abrogarea ei de catre Curtea Constitutionala cateva luni mai tarziu. Decizia a fost precedata de critici dure din partea comunitatii internationale, care a apreciat ca proiectul de lege este o potentiala amenintate grava la adresa drepturilor omului in tara.
Legile privind lustratia s-au confruntat in mod regulat cu probleme in rezistenta la scrutinul constitutional. Unele dintre caracteristicile lor, precum efectul retroactiv sau amplele si nu prea bine definitele categorii de incriminati, pe langa dificila distinctie intre sfera publica si privata, au fost adesea abrogate de Curtile Constitutionale.
In Bulgaria, Curtea a anulat una din primele incercari ale legii privind lustratia din 1992. Sofia a aprobat ultimul sau instrument de lustratie la sfarsitul lui 2006, cu doua saptamani inainte de aderarea la Uniunea Europeana (UE). In mod similar, in noiembrie 1992, in fosta Cehslovacie, Curtea Constitutionala a decis sa reduca anvergura legii restrangand categoria "lustratilor". Mai recent, in mai 2007, in Polonia, Curtea a anulat o mare parte din clauzele megaproiectului de lege privind lustratia al fratilor Kaczynski. Curtea poloneza s-a comportat in acelasi fel si cu proiectul precedent din 2000, care extindea anvergura etapelor precedente de lustratie.
In lumina acestor date, ar fi de asteptat ca si in Macedonia Curtea sa se comporte in acelasi fel. Si legea macedoneana are o anvergura ampla, atat in ceea ce priveste categoriile de subiecti incriminati, cat si arcul de timp pe care il ia in considerare. Albania si Macedonia nu sunt insa singurele tari din Balcani care intampina dificultati in demararea procesului de lustratie.
Prima tara din regiune care a adoptat o lege in materie a fost Serbia. Belgradul a emis o prevedere de lustratie deja din 2003. In pofida acestui fapt, operatia nu a inceput inca si nici nu exista indicatii privind o data de incepere pe viitor. Legislatia din 2003 "s-a nascut moarta". Comisia care ar fi trebuit sa initieze activitatea de lustratie a candidatilor la alegerile din 2003, de exemplu, nu si-a inceput niciodata activitatea si ulterior a fost pur si simplu dizolvata. Drept justificare s-a spus ca legea era o arma ciuntita, din moment ce nu a existat niciodata o legislatie suplimentara privind deschiderea dosarelor politiei secrete, asteptata in termen de doua luni de la aprobarea legii.
Celelalte tari din regiune se afla mult in urma in acest proces. Croatia, Muntenegru si Bosnia-Herzegovina pentru moment nu au nici macar o legislatie in acest sens. Croatia a incercat de mai multe ori sa determine aprobarea unei legi privind lustratia. De doua ori au fost trecute pe agenda parlamentului de la Zagreb proiecte de lege, in 1998 si in 1999, si de ambele dati au fost respinse. Nici Muntenegrul si nici Bosnia-Herzegovina nu au o lege privind lustratia, chiar daca Podgorica are cel putin o schita.
La 20 de ani distanta, lustratia nu a inceput in realitate. Poate ca tarile din Balcani ar trebui sa se intrebe cu adevarat daca vor sa" ierte sau "sa uite". Adam Michnik, care pana in 2000 sustinea renuntarea la lustratie in Polonia, a fost citat atunci cand a afirmat ca statele nu pot privi in fata fara sa se fi reconciliat cu trecutul, dar ca provocarea consta in a intelege "in ce mod sa faca acest lucru" si cum sa mentina un echilibru ferm intre justitie si stabilitate.
In 2007, presedintele sarb Boris Tadic a afirmat ca pentru Serbia este prea tarziu pentru o lustratie. Probabil ca se temea ca acest lucru ar fi acutizat ulterior divizarile dintre antagonisti intr-o tara deja extrem de polarizata.
Problema generala in Balcani este intarzierea. Daca la 18 ani de la inceperea tranzitiei tarile nu au initiat inca lustratia, atunci cand vor fi ele in masura sa o duca la bun sfarsit? Experienta tarilor din Europa Centrala si de Est a demonstrat ca cel mai bun mod si cel mai putin durerors totodata este sa faca acest lucru imediat si sa se grabeasca. Valurile succesive ale unei lustratii intarziate tind sa se extinda, sa se prelungeasca si sa devina prea politizate. Teoreticienii si expertii sunt de acord ca tempestivitatea este principalul factor de eficienta in procesul lustratiei.
Ce semnificatie mai poate avea lustratia facuta doua decenii mai tarziu? Unele raspunsuri la aceasta dilema ar putea veni de la membrii Comisiei de lustratie din Macedonia, care, ca niste "soareci de biblioteca", mici si aferati, vor purica dosarele prafuite ale politiei in zilele reci ale apropiatei ierni lungi, cu conditia ca Curtea Constitutionala sa permita acest lucru, conchide analiza.
