» Sistemul sanitar din Romania se afla la capatul a 20 de ani de reforme esuate. Circa 70% din spitale sunt niste ruine, iar medicii tineri emigreaza pe capete in Vestul Europei.
» Coruptia s-a generalizat, cazurile de malpraxis se inmultesc, iar sistemul asigurarilor de sanatate nu face fata cererii tot mai mari de medicamente a populatiei imbatranite.
Dupa 20 de ani de reforme esuate, sistemul sanitar din Romania este unul dintre cele mai slab performante din Uniunea Europeana. Spitalele insalubre au dotari de pe vremea comunistilor, desi contribuabilii varsa in ele bani cu nemiluita, iar coruptia personalului medical s-a cronicizat. Oficialii de la Bucuresti au recunoscut deschis ca peste 70% din spitalele din Romania sunt niste ruine. "Modernizarea tuturor spitalelor ar costa 17 miliarde de euro", a marturisit fostul ministrul Eugen Nicolaescu, precizand ca din 1960 nu s-au mai facut investitii in acestea. Daca spitalele sarace, mizerabile si lipsite de dotarile necesare nu pot fi ascunse sub pres de autoritati, nu acelasi lucru se poate spune despre coruptia multor medici si asistente medicale, care este scuzata vesnic prin salariile mici primite de respectivii.
Insa observatorii straini au relevat ca in Romania coruptia sistemului sanitar este o problema serioasa, alaturi de internarile fictive (conform statisticilor medicale, intr-un an se interneaza in spitale un sfert din populatia tarii), accesul dificil la tratamente si plafoanele insuficiente pentru medicamente ale farmaciilor. Camera de Comert Americana in Romania a trimis in 2007 un raport Guvernului roman, prin care semnala ca reforma in sanatate este deficitara tocmai din cauza acestor probleme nerezolvate. La randul ei, firma de consultanta Legicon si Institutul de sondare a opiniei publice CURS au dat publicitatii un raport conform caruia medicii romani incaseaza anual o spaga de 360 milioane de dolari americani de la pacienti si de la companiile farmaceutice. Tot acest tablou sumbru al sistemului medical conduce la concluzia ca nu trebuie sa ne imbolnavim in Romania.
El este intregit de exodul de neoprit al medicilor tineri, care aleg sa-si practice meseria in Vestul Europei. Dupa medici, din cauza bubelor sistemului, au ajuns sa fuga din tara si pacientii instariti, care acum prefera sa se opereze sau sa-si aduca pe lume copiii in Occident.
Spitalele lui Ceausescu traiesc
Spitalele din Romania anului 2009 arata pe dinafara ca pe vremea dictatorului Ceausescu. In interior, unele si-au schimbat aspectul in bine – s-au inlocuit tamplaria si podelele, s-au inlocuit paturile rupte etc. –, altele au evoluat in rau – tavanele cad pe bolnavi, mobilierul abia se mai tine in picioare, gandacii misuna peste tot, iar infectiile intraspitalicesti infloresc. Unele spitale de psihiatrie, semanand cu lagarele naziste, au determinat UE sa intensifice monitorizarea Romaniei, inaintea aderarii europene. Ca urmare a presiunilor externe, lucrurile s-au mai schimbat. Insa, in toate spitalele vizitatorii continua sa le aduca pacientilor hrana in borcane (mancarea de spital este prea putina sau prea rea), iar acestea zac pe geamurile saloanelor, in lipsa frigiderelor. Deseori, vizitatorii bolnavilor aduc de acasa si medicamente sau materiale sanitare, deoarece spitalele pretexteaza ca sunt sarace si au farmaciile goale.
Totodata, daca pe vremea comunistilor faptul ca pacientii erau nevoiti sa doarma adeseori cate doi in pat era ceva obisnuit, aceasta practica este aplicata cu succes si in zilele noastre. Mai mult, pentru a putea fi internati cat mai multi bolnavi, managerii spitalelor au recurs si la o alta solutie: instalarea unor paturi pliante pe holuri, asa cum se intampla, de pilda, la Spitalul de Urgenta din Bucuresti.
Un singur lucru a disparut insa complet din spitalele romanesti: seringile metalice cu care erau intepati ani de-a randul milioane de bolnavi. Sterilizarea deficitara a acestor instrumente a fost una dintre cauzele propagarii virusului HIV in spitalele comuniste, alaturi de transfuziile cu sange contaminat. Miile de copii infectati in spitale, in perioada ’86-’92, prin utilizarea incorecta a instrumentarului medical, au dezvoltat subtipul F al virusului HIV, mai putin agresiv, care le permite unora dintre ei sa traiasca si astazi.
Concluzia este ca tranzitia din sanatate a fost in defavoarea pacientilor. Desi ei cotizeaza cu sume substantiale, in fiecare luna, la bugetul asigurarilor de sanatate, cand ajung sa aiba o problema vad intr-adevar ca investitia lor a fost zadarnica. Vara, de pilda, asiguratii suporta temperaturi extreme, deoarece saloanele spitalelor nu au aer conditionat. O mare realizare cu care s-au mandrit guvernantii a reprezentat-o dotarea cu aparate de aer conditionat a salilor de operatie unde medicii asudau din greu. Alti cotizanti ai sistemului de sanatate, aflati la ananghie, bolnavi de cancer sau de SIDA, au fost nevoiti sa iasa in anii trecuti in strada, pentru a cere statului medicamentele de care au nevoie.
Saracia si mizeria din majoritatea spitalelor coexista insa cu dotarile de varf din unitatile medicale de excelenta, ceea ce confera Romaniei caracteristica unei tari pline de contraste. Centrele romanesti de transplant hepatic si renal, ca si institutele de cardiologie au, de pilda, performante superioare unor unitati similare din Vestul Europei. Guvernul roman spera ca mai multe spitale sa obtina astfel de rezultate bune, prin descentralizarea lor, adica prin transferul lor in subordinea primariilor, de la 1 ianuarie 2010.
Medicii si pacientii emigreaza
Mii de medici romani emigreaza in Europa de Vest, atrasi de salarii si de conditiile de munca mai bune decat in Romania. In acelasi timp, multi dintre pacientii lor au ajuns sa fuga de spitalele din tara, preferand sa se opereze in Occident. Destinatiile preferate ale medicilor sunt Franta, Anglia, Olanda, Italia si Germania. Pacientii prefera Ungaria, Austria si Italia. Potrivit Colegiului Medicilor, circa 60% din medicii romani, cu precadere cei tineri, ar dori sa plece din tara, accentuand astfel lipsa angajatilor din spitale. Migratia a inceput puternic in 2007, anul integrarii Romaniei in UE. In ultimele 10 luni ale anului respectiv, numarul medicilor romani care lucreaza in Franta a crescut, de pilda, cu 320%, potrivit cifrelor Ordinului Medicilor Francezi.
Exodul halatelor albe nu pare sa se opreasca. In prezent, in Bucuresti si in alte orase mari se desfasoara periodic targuri internationale de locuri de munca destinate personalului sanitar, iar Ministerul Sanatatii nu poate tine piept doar cu promisiuni "de mai bine" campaniilor agresive de recrutare comandate de spitalele occidentale. Guvernul nu neaga existenta unor probleme generate de migratia medicilor, insa admite ca la un moment dat va trebui sa acopere deficitul de cadre din spitale acordand permise de munca medicilor arabi, chinezi sau din Republica Moldova. La un moment dat, fostul ministru al Sanatatii Eugen Nicolaescu a dorit sa-i oblige pe medici sa-si achite scolarizarea care le-a fost oferita gratis de statul roman, daca acestia opteaza pentru o alta tara, insa a abandonat ideea, temandu-se sa nu incalce directivele europene privind mobilitatea fortei de munca.
Insa din Romania au ajuns sa migreze nu numai medicii, ci si bolnavii. Conditiile proaste din spitale, ca si coruptia generalizata din sistemul sanitar de stat, ii determina pe romanii cu bani sa se interneze in spitale straine, pentru a suferi interventii chirurgicale sau pentru a naste. Chiar pacientul Traian Basescu, actualul presedinte al Romaniei, a ales sa fie operat la coloana intr-o clinica vieneza. La randul sau, fostul premier Calin Popescu-Tariceanu si-a tratat in Franta genunchiul dizlocat in urma unui accident de motocicleta. Piata privata a serviciilor medicale a reactionat fata de aceste preferinte ale pacientilor romani si astfel au aparut firme specializate care presteaza servicii de intermediere a interventiilor chirurgicale, intre romani si spitalele occidentale. Una dintre asociatiile de intermediere, axata pe piata ungara, apartine chiar sotiei unui fost ministru al Sanatatii, Francisc Baranyi.
Romanii spera ca situatia spitalelor din tara lor sa se schimbe o data cu adoptarea Directivei UE privind serviciile medicale transfrontaliere. Aceasta directiva prevede ca asiguratii se vor putea trata in orice spital de stat din UE, fara aprobare din partea Ministerului Sanatatii de la Bucuresti, suportand numai diferenta dintre cat costa prestatiile in tara-gazda si cat ar costa in tara de origine.
» Privatii castiga teren
Clinicile private au inceput sa castige teren si in Romania, fiind o varianta din ce in ce mai des luata in calcul de pacienti. Dupa Revolutia din 1989 au inceput sa apara cabinetele de stomatologie, dermatologie si ginecologie, care si-au facut rapid clientela. La jumatatea anilor ’90 au inceput sa prospere clinicile de chirurgie estetica. In 1996, au aparut lanturile unor mari clinici private, iar acum se dezvolta in forta spitalele particulare.
Piata privata a serviciilor medicale a fost estimata la 300-400 milioane de euro in 2008 si ea creste continuu. Romanii apeleaza la clinicile particulare pentru ca angajatii acestora nu iau mita, se poarta frumos cu clientii si ofera servicii de calitate, mai ales pentru investigatii uzuale. Potrivit firmelor de asigurari medicale, publicul-tinta al policlinicilor private este reprezentat de angajatii din mediul urban, cu varste cuprinse intre 25-55 de ani, care dispun de venituri lunare de peste 500 de euro si au studii superioare. Pentru interventii chirurgicale mai complicate, pacientii merg in continuare la spitalele de stat.
» Cazuri rasunatoare
Cel mai rasunator caz de malpraxis este cel al medicului Naum Ciomu de la Spitalul Panduri din Capitala, care a sanctionat in trei bucati penisul unui tanar pacient, in data de 13 iulie 2004, in cadrul unei operatii de rutina. Barbatul mutilat si-a pierdut familia, iar tribunalul i-a acordat, in luna august 2008, dupa patru ani de procese, despagubiri morale de 500.000 de euro, care ar urma sa fie platite de medic in solidar cu spitalul unde acesta lucra. Spitalul este acuzat ca nu a conservat bine bucatile organului sectionat, astfel incat chirurgii plasticieni sa-l poata reface.
Un alt caz de malpraxis dovedit este cel al Nataliei Ionescu, sotia colegului nostru, ucisa in Maternitatea Giulesti din Bucuresti, in urma unei operatii de cezariana. Moartea a numerosi bolnavi plimbati cu salvarea intre spitale, din cauza nepasarii unor purtatori de halate albe, a fost imortalizata chiar pe pelicula cinematografica. Filmul "Moartea domnului Lazarescu", al regizorului Cristian Puiu, s-a inspirat tocmai din aceasta odisee romaneasca a mortilor absurde, si a fost recompensat cu premiul Un Certain Regard la Festivalul de Film de la Cannes in 2005.
Ce-au castigat
si ce-au pierdut romaniiRl a cautat sa afle opiniile unor personalitati ale societatii civile cu privire la castigurile si pierderile romanilor din ultimii 20 de ani. Va prezentam in continuare aceste opinii.
FLORIN TUDOSE: Ne-am pierdut valorile
Medicul psihiatru Florin Tudose crede ca in ultimii 20 de ani romanii si-au castigat controlul asupra vietii personale, dreptul de a-si transmite gandurile, dreptul de a circula liberi prin lume si dreptul la libera initiativa. "Nu in ultimul rand, oamenii au primit dreptul de a studia ce vor si cat vor, si de a-si alege liberi locurile de munca", arata Tudose. Printre lucrurile negative care framanta societatea, medicul enumera: lipsa unui sistem coerent de legi, a solidaritatii sociale, a unui sistem clar de valori si nerezolvarea regimului proprietatii. Alte neajunsuri se refera la faptul ca deseori oamenii sunt nerespectati, precum si la incapacitatea autoritatilor de a sanctiona comportamentele ilegale sau imorale.
Ilie Serbanescu: Vom disparea ca tara
si economistul Ilie serbanescu nominalizeaza ca principale castiguri ale romanilor libertatea de exprimare si dreptul la libera circulatie. Lista lucrurilor rele este insa mai lunga si include distrugerea economiei (astfel incat acum aceasta este "complet dezarticulata") si ciopartirea totala a domeniului public prin furt. Toate aceste evolutii nefavorabile vor culmina cu disparitia statului si cu "transformarea Romaniei dintr-o tara intr-un tinut", in care nu mai conteaza ca sanatatea este nereformata.
Christian Ciocan: Oamenii au invatat sa spere
Politistul Cristian Ciocan, purtatorul de cuvant al Politiei Capitalei, considera ca principalele castiguri ale ultimilor 20 de ani au fost transformarile la nivelul constiintei oamenilor (care au invatat sa spere si sa-si doreasca anumite lucruri), deschiderea catre lume (concretizata in dreptul la circulatie) si sedimentarea identitatii noastre de romani. "Suntem romani asa cum suntem, cu bunele si cu relele noastre si – ceea ce este mai important – a inceput sa se tina cont in lume si de parerea noastra", crede Ciocan. Printre pierderile ultimelor doua decenii, politistul mentioneaza: moartea unor branduri de succes in perioada comunista (Ciocarlia, Calusarii, pantofii Guban, vechea Dacie si Lastunul), disparitia dorintei de a citi si a sentimentului de solidaritate intre oameni.
Aurel Cornea: Suntem pe drumul cel bun
Profesorul Aurel Cornea, liderul Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant, sustine ca Romania a facut progrese evidente in domeniile drepturilor omului si transparentei decizionale, castigandu-si locul in UE. "Suntem pe drumul cel bun, atata vreme cat am fost acceptati in randul tarilor cu o democratie consolidata", afirma profesorul Cornea. In viziunea lui, economia "nu functioneaza insa asa cum ar trebui", Justitia "nu este ceea ce ar trebui sa fie", coruptia "a cuprins toate nivelurile societatii", iar invatamantul si sanatatea sunt la fel ca acum 20 de ani, deoarece toate reformele din aceste domenii au fost niste esecuri.
