13.2 C
București
marți, 5 martie 2024
AcasăLifestyleFoodRL - 135 de ani: Marile crahuri financiare

RL – 135 de ani: Marile crahuri financiare

Caritas, Bancorex ori FNI au fost episoadele prin care rechinii tranziţiei au spoliat de avere un mare număr de români.

Unul dintre cele mai importante scandaluri care au zguduit România este cel legat de marile crahuri financiare din anii 1990. O serie de rechini ai tranziţiei – mulţi dintre aceştia cu legături dovedite cu fosta Securitate ori cu eşaloanele superioare ale PCR – au pus la cale diferite mecanisme financiare prin care au spoliat milioane de români de bruma de avere pe care au acumulat-o în anii comunismului. Ziarele, radiourile ori televiziunile din acea perioadă au avut partea lor de vină, prin proslăvirea escrocilor care i-au sărăcit pe români, după tiparele folosite pentru a preamări familia Ceauşescu.

Ziarul “România liberă” s-a numărat printre extrem de puţinele publicaţii care au atras atenţia asupra escrocheriilor puse la cale de Ioan Stoica ori de Sorin Ovidiu Vîntu. Articolele publicate de RL au atras ostilitatea celor implicaţi în marile crahuri financiare. Şeful de atunci al subredacţiei Transilvania – Banat a RL, Virgil Lazăr, era ameninţat pe stradă de credulii care depuneau sume la Caritas. În tot acest timp, oameni precum Gheorghe Funar ori Mihai Tatulici „garantau” viabilitatea schemei de spoliere puse la punct de Ioan Stoica, iar personalităţi precum Florin Piersic se numărau printre cei care depuneau bani la ghişeele escrocului Stoica şi încasau sume de opt ori mai mari.

De asemenea, serialele RL despre “ţepele” lui Sorin Ovidiu Vîntu au atras multe procese redacţiei. FNI a fost condus de clujeanca Ioana Maria Vlas şi a grupat o serie de foşti ofiţeri de Securitate, precum Emil Lemnaru, fost colonel al serviciilor secrete comuniste şi fost şef al filialei clujene a FNI. Alte scheme de spoliere marca SOV au fost FNA ori Banca de Investiţii şi Dezvoltare. Unul dintre cei care şi-au asociat imaginea cu infractorul SOV a fost ex-premierul Nicolae Văcăroiu, fost preşedinte al Senatului şi actual preşedinte al Curţii de Conturi a României. Seria marilor crahuri financiare poate fi completată de Bancorex, devalizată prin intermediul unor credite acordate preferenţial, precum şi prin Banca Dacia Felix, fraudată chiar de membrii fostei sale conduceri. RL a relatat pe larg despre aceste scandaluri şi a demonstrat din vreme dedesubturile afacerilor, lucru care a pus de multe ori redacţia în conflict direct cu autorităţile statului român.

Primul dintre marile scandaluri financiare care a cuprins România a fost cel generat de jocul piramidal Caritas. Un afacerist clujean, Ioan Stoica, a creat, în anul 1991, o mică firmă, în Braşov. El promitea res-tituirea, în şase luni, a unei sume de opt ori mai mari decât cea depusă de persoanele care mizau pe jocul piramidal al lui Ioan Stoica. Jocul a luat amploare, iar Ioan Stoica a mutat sediul central al jocului la Cluj. Cozi imense s-au format în faţa Sălii Sporturilor, acolo unde se aflau ghişeele Caritas. Unii dintre depunători aşteptau zile întregi la rând. Unii şi-au vândut casele ori maşinile ca să “investească” în schema lui Ioan Stoica. Jocul piramidal a atras 400.000 de deponenţi din toată ţara, iar sumele vehiculate au depăşit un miliard de dolari. Nimeni nu ştie exact valoarea sumelor gestionate de Ioan Stoica, deoarece contabilitatea firmei Caritas era mai mult decât precară. Cert este că firma Caritas a intrat în faliment în anul 1994, cu datorii de 450 de milioane de dolari. Ioan Stoica a fost arestat şi condamnat de Tribunalul Cluj la şapte ani de închisoare. Pedeapsa i-a fost redusă, la Curtea de Apel Cluj, la doi ani de închisoare, iar apoi de Curtea Supremă de Justiţie la doar un an şi jumătate de închisoare. El a fost eliberat în iunie 1996. RL a demonstrat că, printre altele, sistemul Caritas a constituit o oportunitate excelentă de a spăla averile unor îmbogăţiţi ai tranziţiei. Nici până acum păgubiţi Caritas nu şi-au aflat dreptatea.

 

Dormi liniştit, FNI fură pentru tine

Un alt scandal financiar de mare amploare a fost cel generat de Fondul Naţional de Investiţii (FNI). Este vorba de o schemă de spoliere pusă la cale de infractorul Sorin Ovidiu Vîntu (SOV). FNI a fost creat în anul 1996 şi a dus la păcălirea a circa 318.000 de „investitori”. FNI oferea dobânzi de câteva ori mai mari decât cele oferite de bănci. De asemenea, exista un contract între SOV Invest, firma care administra FNI, şi CEC, prin care CEC garanta sumele depuse de investitori. FNI era condus de clujeanca Ioana Maria Vlas şi era bazat pe o întreagă reţea de foşti ofiţeri de Securitate, care au contribuit la furtul banilor micilor investitori. FNI a dus la transferul fondurilor micilor investitori în conturile unor rechini ai tranziţiei, inclusiv Sorin Ovidiu Vîntu şi apropiaţii acestora. Banii FNI au fost folosiţi pentru construirea unui adevărat imperiu financiar, care includea Banca Română de Scont ori Banca de Investiţii şi Dezvoltare, dar şi o serie de societăţi de asigurări. SOV a investit şi într-un imens imperiu media, care i-a permis să ofere o aparenţă de onorabilitate afacerilor sale. SOV, care a pornit din postura unui mărunt escroc din Roman, avea dorinţa de a ajunge omul care stabileşte priorităţile în politica României, însă a ajuns după gratii. Ultima sa condamnare este legată de şantajarea fostului manager al Realităţii TV, Sebastian Ghiţă. În plan penal, pentru dezastrul FNI a plătit Ioana Maria Vlas, precum şi unii dintre “locotenenţii” lui SOV.

Prăbuşirea Bancorex

Scandalul financiar generat de prăbuşirea Bancorex a arătat o serie de legături neştiute dintre fruntaşii comunişti şi mediul interlop din Occident. Bancorex a fost creată de fosta Securitate în anul 1968. Unii dintre cei care au investigat acest scandal au scris că Bancorex ar fi avut legătură cu mafia italiană. Bancorex era banca prin care erau derulate operaţiunile valutare ale fostei Securităţi. După anul 1990, Bancorex şi-a păstrat statutul de bancă specializată în tranzacţii financiare externe. În primii ani ai regimului lui Ion Iliescu, cu precădere în timpul Guvernului condus de Nicolae Văcăroiu, Bancorex a acordat credite preferenţiale în valoare de 1,8 miliarde de dolari. Beneficiarii acestor credite au fost politicieni ori afacerişti apropiaţii puterii girate de Ion Iliescu, ofiţeri ori foşti ofiţeri de Securitate, poliţişti ori magistraţi. Nota de plată pentru jaful comis în timpul lui Ion Iliescu a fost achitată de statul român, în timpul guvernării CDR. Statul român a investit, în total, circa 900 de milioane de dolari, pentru susţinerea Bancorex. În anul 1999, creditele neperformante ale Bancorex, adică “ţepele”, au fost preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, iar structurile viabile ale Bancorex au fost preluate de BCR.  

Dacia Felix

Un alt mare scandal financiar a fost cel generat de Banca Dacia Felix (BDF). Fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, în perioada în care era preşedinte al PUNR, a declarat că scopul acestei bănci ar fi fost contracararea capitalului maghiar din Transilvania. Această declaraţie lasă să transpară faptul că această bancă a fost folosită de serviciile secrete. BDF a fost prima bancă cu capital privat din România. Ea a fost creată în anul 1991 şi a dispărut în anul 2001, când, după ce banca intrase în moarte clinică, rămăşiţele BDF au fost cumpărate de un grup financiar israelian. O anchetă penală din anul 1997 a arătat că şefii băncii, Sever Mureşan şi Horia Mircea Hossu ar fi devalizat banca cu 160 de milioane de dolari. Sever Mureşan a fost condamnat la închisoare în Elveţia. În România, însă, el a fost achitat în anul 2003, în ultimul mandat ca preşedinte al lui Ion Iliescu.

Bankcoop

Un alt mare scandal financiar a fost reprezentat de falimentul Bankcoop. Această bancă a fost creată pe structura fostului Centrocoop. În anul 1999, banca avea 200 de filiale şi 600.000 de deponenţi. Aceştia au fost păgubiţi cu 1,5 miliarde de dolari. Printre cei care au fost implicaţi în scandalul Bankcoop s-a numărat fostul ministru al Apărării, Victor Babiuc.

Bănci populare

O altă schemă prin care au fost devalizate averile românilor a fost reprezentată de aşa-numitele bănci populare. Este vorba de structuri financiare care purtau numele de bănci, dar care nu făceau parte din sistemul bancar, deci nu erau obligate să respecte normele prudenţiale impuse de Banca Naţională a României. Multe dintre ele au sfârşit cu falimente răsunătoare.

  
Decembrie 1989 Revoluţia Română – RL a fost primul ziar care a deconspirat lovitura de stat şi a criticat confiscarea revoluţiei.

  
Martie 1990
Conflictul interetnic din Târgu-Mureş – am radiografiat esenta de complot securistic a incidentului.

  
 1990 – Piaţa Universităţii – Mineriade
– ziarul port-drapel al protestelor şi ţinta nr. 1 a minerilor.

  
 Berevoieşti, campaniile de deconspirare a securiştilor – RL s-a angajat într-o luptă directă cu urmaşul Securităţii şi a fost precursorul CNSAS.

  
 Revenirea Casei Regale pe scena românească
– apărarea valorilor Casei Regale într-un moment în care toţi marii actori ai momentului o denigrau.

  
Marile crahuri financiare
– Caritas, Bancorex, Bănci Populare, FNI – RL a avertizat despre neregulile din aceste instituţii financiare.

  
 1996 Câştigarea alegerilor de către Convenţia Democratică – Sprijinul acordat de RL primei schimbări politice majore după 1945.

  
 Ruptura cu trecutul în timpul conflictului din Kosovo – poziţia cvasi-singulară pentru susţinerea campaniei NATO.

  
Victoria Opoziţiei
la alegerile din 2004 – lupta RL cu dictatura media impusă de PSD.

  
 Aderarea la NATO, aderarea la Uniunea Europeană – avangardismul RL care susţinea chiar din anii 1990 că aceasta este singura cale pentru România.

Cele mai citite

Congresul Partidului Popular European se desfășoară la București. Printre invitați se numără Ursula von der Leyen, Roberta Metsola, Maia Sandu și cancelarul Nehammer

Invitați de cel mai înalt rang, printre care se numără Ursula von der Leyen, Roberta Metsola, Maia Sandu și cancelarul Karl Nehammer, vin la...

Albania pune la dispoziția NATO o bază aeriană pe care o folosea URSS pentru a amenința Occidentul

Albania pune la dispoziția aliaților ei din NATO o bază aeriană care, în vremea "Războiului Rece", era folosită de URSS pentru a intimida Occidentul. Baza...

Ciolacu crede că România intră în Schengen rutier până la finalul anului

România intră în Schengen rutier până la finalul anului, iar de anul viitor românii nu vor mai avea nevoie de vize pentru America-acestea sunt...
Ultima oră
Pe aceeași temă