Directorul Institutului Diplomatic Român şi profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti, Radu Carp, a spus, în emisiunea „Dezbaterile Rl”, moderată de Sabina Fati, că, la Consiliul european care urmeză să aibă loc vineri, la Bruxelles, soluţia pentru ca UE să iasă din impasul în care se găseşte este realizarea unui acord interguvernamental, mai rapid decât eventuala modificare a tratatelor UE.
„În ultima vreme s-a discutat despre modificarea tratatelor şi va fi o discuţie la acest Consiliu dacă se va merge pe ideea unei modificări a tratatelor existente sau se va merge pe ideea unui acord interguvernamental fără să mai fie nevoie de procedura de ratificare clasică. Ambele decizii sunt riscante. Un acord interguvernamental riscă să fie foarte fragil şi să depindă de majorităţi parlamentare care, în unele ţări, sunt foarte fragile şi poate să nu dureze, iar o modificare a tratatelor e riscantă pentru că poate dura cel puţin doi ani pentru ca o asemenea modificare să fie trecută prin Parlamentele statelor membre sau prin referendumuri nationale sau pentru a fi adoptate. În Uniunea Europeană nu se pot lua decizii executive foarte rapide care să fie puse în aplicare”, a spus directorul Institutului Diplomatic Român.
Deşi s-a discutat foarte mult despre aceste două modele, Radu Carp consideră că problema fundamentală pe care UE trebuie să o rezolve este „dacă se va merge pe linia dezvoltării guvernanţei fiscale sau nu”. Astfel, în opinia sa, o politică fiscală unică devine imperativă pentru viitorul Uniunii Europene.
„Aici este problema cea mai controversată pentru că încă de la crearea UE s-a pus problema cum poate exista o politică monetară, fără să existe o politică fiscală. În acest moment taxele, impozitele nu sunt armonizate reprezintă prerogativa guvernelor naţionale. În acest fel guvernele au putut să fie mai competitive unul faţă de altul introducând diverse facilităţi fiscale. Ori pentru a avea o politică monetară coerentă este nevoie şi de o politică fiscală şi e foarte greu de ajuns la un compromis în aşa fel încât să se accepte măcar ideea că este nevoie de o reformă în această direcţie. Orice pas în acest sens reprezintă revenirea la proiectul pe baze federale aşa cum a fost enunţat iniţial, în anii ’50.”
În plus, mai precizează profesorul Carp, „dacă ne uităm în istoria UE, vedem că toate proiectele federale au fost acompaniate şi de ideea unei politici fiscale unificate. De altfel, o federaţie nu poate exista în absenţa unei fiscalităţi unice. Desigur, marca unei federaţii este o cetăţenie comună, dar în acelaşi timp federalismul îmbracă şi această formă concretă a federalismului fiscal. Acest lucru înseamnă că pot exista taxe sau impozite care să fie aplicate la nivel european. Aici este marea miză fiindcă moneda euro a fost un proiect politic care s-a crezut că reprezintă un tip de guvernanţă politică şi mai puţin economică. Euro nu a fost gândit ca un proiect economic„.
Modele pe care trebuie să le aleagă UE
Radu Carp a argumentat că la reuniunea de vineri de la Bruxelles, şefii de stat şi de guverne vor avea de ales între două modele pentru statele membre: unul în care Comsia Europeană ar urma să ia locul guvernelor naţionale şi cel clasic în care statele îşi menţin prerogativele.
„Este o reuniune deşi în format ordinar, tratează un subiect extraordinar. Şi cred că vor fi discuţii aprinse pentru că va fi confruntarea între două modele: un model birocratic german în care Comisia Europeană ia locul guvernelor naţionale şi stabileşte regulile privind alcătuirea bugetului şi mai ales execuţia bugetului în statele membre, şi un model mai democratic, în varianta clasică în care statele naţionale menţin prerogativa de a avea un control asupra bugetului. Este o confruntare între două viziuni, nu putem spune că toate statele sunt într-o tabără sau alta, sunt şi viziuni intermediare şi va fi vorba de o dezbatere unde se va decide modul în care va arata zona euro după acest summit care este decisiv pentru viitorul Uniunii Europene nu numai pentru viitorul zonei euro, implicaţiile fiind mult mai adânci decât a decide chestiuni legate de stabilitatea financiară”, a mai explicat directorul IDR.
