» In trei decenii, potentialul piscicol al Deltei s-a redus de zece ori.
» Baronii cherhanalelor cumpara pestele de la pescari la preturi derizorii si il vand in magazinele proprii de cateva ori mai scump.
» Din cauza preturilor aberante practicate, fabricile de conserve din peste s-au inchis.
Statisticile institutului national de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii (INCDDD) arata ca, in ultimele trei decenii, cantitatea de peste prins in apele naturale ale Romaniei s-a redus de zece ori. Din Delta Dunarii, de unde provine aproximativ 80% din pestele romanesc de apa dulce, se mai pescuiesc 4.500 tone pe an, fata de 50.000 tone in anii ‘70. Aproape toate amenajarile piscicole din Delta au fost abandonate. Cele 40.000 ha amenajate pentru piscicultura la gurile Dunarii au fost transformate de Consiliul Judetean Tulcea in terenuri arabile, cu consecinte ecologice dezastruoase pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, pentru ca pe aceste terenuri culturile agricole sunt tratate intens cu ingrasaminte chimice si pesticide pentru combaterea daunatorilor.
Pescarii, pacaliti de baroni
In timp ce cantitatea de peste extrasa din Delta scade dramatic, de la un an la altul, in evidentele firmelor piscicole si ale autoritatilor, procesatorii si comerciantii de peste au profituri fabuloase. In pierdere ies doar cei 1.700 de pescari profesionisti din Delta. Pescarii dau vina pe guvernul Nastase care a concesionat resursele piscicole ale Deltei unor firme apropiate PSD, care au instituit rapid un monopol strict al colectarii, procesarii si comercializarii pestelui. In 2002, resursele piscicole au fost atribuite doar celor care detineau cherhanale autorizate, derulau investitii in fabrici de prelucrare a pestelui si aveau retele de magazine. Din cauza acestui sistem de colectare, perpetuat si dupa ce Guvernul Tariceanu a renuntat la concesionarile din Delta, pescarul este obligat sa vanda pestele pe care-l prinde la preturi derizorii doar baronilor locali, pentru ca numai ei au cherhanale autorizate. Acestia detin si intreaga retea de magazine pescaresti din Tulcea. Astfel, baronii Deltei, care controleaza cele 28 de cherhanale existente in zona, cumpara kilogramul de caras de la pescari cu 1,5 lei, cel de crap cu 3-4 lei iar salaul si somnul cu cel mult 5 lei pe kilogram. La toate cherhanalele se practica aceleasi preturi de achizitie, iar autoritatile ignora aceste practici monopoliste.
Pe drum, preturile cresc de cel putin trei ori. In magazinele din Tulcea, kilogramul de caras se vinde cu 5 lei, crapul cu 14 lei, iar somnul si salaul cu 17 lei. Comerciantii, care sunt si proprietari de cherhanale si ai navelor de transport, invoca cheltuielile mari facute cu pastrarea in stare proaspata si cu transportul pestelui din Delta. Mircea Staras, director stiintific al INCDDD, spune ca un calcul al costurilor privind pastrarea in stare proaspata a pestelui si a celui pentru transport arata ca aceste operatiuni nu depasesc un 1 leu/kg. "Ca pretul pestelui din Delta este umflat artificial o dovedesc sumele cerute de firmele care importa din tarile UE. Acestea vand kilogramul de fileu de crap, in magazinele din Tulcea, cu cel mult 3 euro, in timp ce acest produs din peste pescuit in Delta, realizat de fabricile de semiconserve romanesti, costa dublu", a spus Staras.
si pretul conservelor romanesti din peste este dublu comparativ cu cel al produselor similare aduse din import. O conserva de 100 grame din Lituania sau din Polonia se vinde in magazinele tulcene cu 2 lei, pe cand cele realizate in fabricile de la Jurilovca, Galati sau Bucuresti costa 4 lei. Directorul Staras mai spune ca "pretul dublu practicat de firmele romanesti producatoare de conserve din peste nu se justifica, dar le-a adus procesatorilor, pana cand au patruns pe piata autohtona conservele lituaniene si poloneze, castiguri fabuloase".
De la monopol la faliment
Fabricile de conserve din peste din judetul Tulcea au simtit din plin concurenta europeana. La aceasta data nu mai functioneaza nici una dintre cele sase astfel de fabrici care au existat in nordul Dobrogei. Prima data au intrat in faliment cea din Sulina si cele doua din municipiul Tulcea. Acestea au invocat concurenta cu conservele aduse din Thailanda. si cele trei fabrici realizate de Alexandru Bittner la Jurilovca si Murighiol, cu bani primiti de la UE prin programul SAPARD, au fost inchise in acest an. Doru Franculet, administratorul afacerilor lui Bittner din judetul Tulcea, spune ca "dupa ce Guvernul Tariceanu a reziliat contractele de concesionare a pescariilor, fabricile de conserve de la Jurilovca si Murighiol au ramas fara peste. Am redus mereu productia, pana am inchis fabricile. La Jurilovca efectuam modernizari pentru reducerea numarului de sortimente si a dimensiunilor cutiilor. Am inchis si fabrica de semiconserve pentru ca nu mai aveam de unde cumpara peste. Tot pestele din zona Razelm-Sinoe se comercializeaza pe piata neagra, iar fabricile noastre vor aduce peste din import", a spus Franculet.
Specialistii INCDDD care monitorizeaza pescuitul si comertul cu pestele din Delta spun ca pescariile din aceasta zona au fost scapate de sub control. Romulus stiuca, directorul general al INCDDD, sustine ca braconajul si evaziunea fiscala cu peste au devenit cele mai banoase "meserii" din Delta. "S-a ajuns in stadiul in care mai mult se braconeaza decat se pescuieste legal. Grav este ca braconierii folosesc, la vedere, metode barbare – cum este pescuitul electric – care distrug tot pestele din balti. Nu este reglementat dupa regulile pietei libere nici circuitul comercial al pestelui si, din acest motiv, foarte putin peste este inregistrat in evidentele fiscale ale firmelor. La cherhanale se factureaza o tona de peste, dar cu acea factura pleaca spre comercianti de zece ori mai mult. La aceasta forma de evaziune mai trebuie adaugate cantitatile foarte mari de peste consumat in sezonul turistic in pensiunile din Delta si in gospodariile localnicilor care nu tin evidente fiscale", a spus stiuca.
PARADOX
» Legea Incurajeaza braconajul
Prim-procurorul Parchetului Judecatoriei Tulcea, Ionel Scutelnicu, sustine ca legislatia piscicola incurajeaza braconajul si evaziunea fiscala din pescarii. "Braconierii pot fi pedepsiti penal doar daca cei care ii prind cu peste fara acte legale fac dovada ca pestele era destinat comercializarii", a declarat Scutelnicu. Localnicii nu pot fi acuzati de detinere ilegala a pestului in barca sau in gospodarie, pentru ca exista o prevedere legala care le permite sa pescuiasca zilnic cate 3 kg peste per membru de familie pentru hrana proprie. Daca localnicul detine si permis de pescar sportiv, cantitatea de peste pe care o poate extrage zilnic, legal, din baltile Deltei sporeste cu 5 kilograme. Specialistii apreciaza ca cea mai mare parte din acest peste ajunge ilegal in magazinele din Tulcea, sporind astfel castigurile comerciantilor si ale procesatorilor.
