» Complexul "Dragonul Rosu" din Bucuresti este invadat zilnic de peste 10 mii de clienti din Romania si din tarile din jur, ademeniti de preturile fara concurenta practicate de chinezi.
» Evaziunea fiscala este la ea acasa in bazarul de la marginea Capitalei. Din patru comercianti, doar unul a fost de acord sa-i dea reporterului "Romaniei libere" factura pentru marfa cumparata.
» Hainele, incaltamintea si produsele specifice sarbatorilor de iarna sunt in zilele acestea cele mai cautate si vandute marfuri. Impodobirea unui pom de Craciun numai cu produse de la chinezi costa 20 de lei, pret in care este inclus si un brad artificial.
Viata comerciala din complexul Dragonul Rosu incepe in jurul orei 2 noaptea, cand sosesc din aproape toate colturile tarii sute de microbuze si autocare. Multe dintre acestea au numere de inmatriculare din Bulgaria, Moldova, Cehia, Polonia sau chiar Ungaria. Autobuzele sunt pline cu straini care vin la Bucuresti atrasi de faptul ca aici preturile la marfurile chinezesti sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeana.
La 4 dimineata preturile sunt cele mai mici
Comerciantii chinezi incep sa apara pe la ora 4 dimineata. Isi asaza cu grija marfa pe tarabe si asteapta clientii. Acesta este si momentul zilei in care preturile la produse sunt cele mai mici. Este ora cand in general vin angrosistii, cei care cumpara uneori containere intregi de haine si incaltaminte, vase din plastic, jucarii, instalatii de pom etc. La ora 5 in complex apar "buticarii", adica micii comercianti care au magazine si chioscuri prin diverse colturi ale tarii, pe care le aprovizioneaza din Dragonul Rosu. Buticarii pot fi recunoscuti dupa sacosele imense pe care le trag dupa ei, in care ar putea incapea lejer doua persoane. Acestia se opresc in fata tarabelor, discuta cu chinezii, negociaza pentru fiecare produs, dupa care isi iau marfa si pleaca spre casa. Afacerile se incheie, de regula, fara facturi sau bonuri fiscale. Trebuie spus ca unele standuri nu sunt nici macar alimentate cu energie electrica si, chiar daca vanzatorii ar avea case de marcat, acestea ar fi inutile.
Sacosarii
Chinezii isi cunosc foarte bine clientii si, de obicei, stabilesc pretul in functie de felul in care arata musteriii. Spre exemplu, o pereche de ciorapi pentru copii costa doi lei la 5 dimineata si patru lei in jurul orei 8, la acelasi stand. O instalatie de lumini pentru pomul de Craciun costa trei lei noaptea si cinci lei ziua. Preturile difera si in functie de locul unde este amplasat standul. Daca vrei sa cumperi de afara, din "Dragonul Vechi", cum i se mai spune zonei lipite de Complexul Europa, poti cumpara marfa la jumatate de pret fata de cladirile noi din interior sau fata de pavilionul central, "mallul" cu pagode la intrare. Printre tarabele de afara exista cateva fast-food-uri ale unor arabi sau turci care cer pentru o cafea proasta aproape trei lei, echivalentul unei camasi la standul invecinat.
Spre pranz, preturile multor produse uneori chiar se tripleaza. Motivatia comerciantilor este una simpla: atunci apar "sacosarii", adica oamenii care vin sa cumpere produse doar pentru uzul propriu. De aceea profitul chinezilor scade, iar ei prefera sa inchida sau sa vanda la preturi mult mai mari decat cele ale angrosistilor.
Mai exista un alt gen de clienti, cei care cumpara marfa pentru a o revinde apoi in pietele din Bucuresti, cum ar fi Rahova ori Berceni, la preturi de doua sau trei ori mai mari. Altii se aprovizioneaza de la chinezi si merg apoi la firme sau institutii si isi vand marfa in rate sau "cu banii la salariu".
Ca imagine de ansamblu, complexul Dragonul Rosu pare ca a evoluat fata de anii '90, cand atat aici, cat si in complexul vecin, Europa, domneau haosul si mizeria. Acum exista sapte pavilioane amenajate, ba chiar si un mall decorat cu ornamente chinezesti din carton, unele dintre ele dezmembrate. Potrivit lui Ion Badea, directorul de imagine al firmei NiroGroup, firma care administreaza complexul, peste zece mii de comercianti isi desfasoara activitatea aici. 70% din ei sunt chinezi. Restul sunt turci si kurzi, dar si cativa comercianti romani. "La noi nu s-a simtit nici o criza. Romanul, cat de sarac ar fi, tot vine sa cumpere ceva, macar de sarbatori. Probabil va exista o scadere a vanzarilor, ca de obicei, in ianuarie si februarie. Complexul nostru reprezinta nodul de intrare a marfurilor chinezesti catre o mare parte a Europei. Nu vad cum ar putea fi resimtita criza aici.", spune Badea.
Reprezentantul firmei NiroGroup declara ca in viitorul apropiat la Dragonul Rosu se va infiinta si un centru de afaceri chinez, unde oamenii de afaceri romani vor putea incheia tranzactii de mare anvergura direct cu producatorii chinezi. Pana atunci insa este cale lunga. Afacerile de milioane de euro care se tranzactioneaza zilnic aici sunt facute iarna tot in noroi si frig. Nici marfa nu este de cea mai buna calitate. Atunci cand pomenesti de certificat de garantie la produsele achizitionate, cei mai multi dintre comerciantii din micuta China de la marginea Bucurestiului iti rad in fata, ca la o gluma buna.
Facturi de vanzare
Am mers la cativa comercianti chinezi cu pretextul ca avem un mic magazin si vrem sa luam marfa cu factura. Din patru negustori intrebati, doar unul singur ne putea da acte pentru produsele pe care vroiam sa le cumparam. Ceilalti trei ne-au refuzat sub diferite pretexte: fie nu aveau facturierul la ei, fie ne-au pus sa asteptam pentru a vorbi cu contabilul care, evident, nu raspundea la telefon. Daca intr-adevar ai nevoie de documente pentru marfa pe care o cumperi, cel mai la indemana este sa apelezi la vanzatorii de facturi "in alb" care isi ofera marfa la intrarea in complex.
"Daca vrei de Bucuresti (n.r. – firma trecuta pe factura sa aiba sediul in Capitala), e mai ieftina sefu', e cinci sute de mii de lei. Daca vrei dintr-un judet anume, costa mai mult. Cu stampila si chitanta cu tot", ne-a spus unul dintre vanzatori.
Chiar si Ion Badea, directorul de imagine al firmei NiroGroup, recunoaste: "Nu se poate sa nu existe evaziune fiscala la un complex atat de mare".
Acest tip de comert s-a dezvoltat uimitor in Romania de dupa 1989. Chiar sub ochii autoritatilor, care nu vor sa asculte zecile de persoane de pe soseaua Colentina care te roaga zilnic sa cumperi documente false.
