25.7 C
București
duminică, 14 aprilie 2024
AcasăLifestyleFoodMintea si spiritul Estului

Mintea si spiritul Estului

» Trecutul cercetarii europene este, neindoielnic, unul glorios – bazele multitudinii ramurilor de stiinta au fost puse, de-a lungul secolelor, aproape toate pe batranul continent.

» De cateva decenii bune europenii – indiferent de tara lor de bastina – au parut ca se resemneaza in fata migratiei permanente a oamenilor de stiinta indigeni peste Ocean.

» Iata insa ca, in timp ce multi tineri cercetatori romani continua sa viseze la un loc de munca intr-unul din ultradotatele laboratoare americane, Europa Occidentala priveste cu nadejde aparent refacuta atat spre viitor, cat si spre Est.

» Germanii cel putin au ajuns la urmatoarea concluzie: "O data cu aderarea Romaniei si Bulgariei, cercetarea europeana s-a imbogatit in mod cert – ce-i drept, nu in plan financiar, dar in cel ideatic".

In ultimele luni, presa europeana nu ne-a prea rasfatat. Critici peste critici aduse Romaniei si romanilor, sumedenie de deficiente punctate – multe indreptatite, unele exagerate. Ca atare, prima reactie a unei delegatii compuse din 13 jurnalisti germani, proveniti din redactiile marilor cotidiane centrale si ale unor posturi de radio si TV ale tarii, s-a inscris in categoria atitudinii generale amintite mai sus. "Cand vorbim de cercetarea de varf, ne gandim aproape exclusiv la SUA. Eventual la unele tari din Europa Occidentala. Sau la Asia. Hai, treaca-mearga si la Rusia. Dar in nici un caz la tarile est-europene si nicidecum la Romania si Bulgaria – proaspat aderate la UE."
Ignoranta generala fata de capacitatile nou-venitilor a displacut Fundatiei Robert Bosch, care a decis sponsorizarea unei deplasari jurnalistice in cele doua noi state membre ale UE, "pentru a ne informa asupra stadiului si nivelului de cercetare din cele doua tari prea putin cunoscute", precum relata cu franchete reporterul cotidianului "Die Zeit" despre motivele si debutul calatoriei sale spre Balcani. Prin urmare:

La drum prin Estul salbatic!
"Doamne, cate ti-e dat sa auzi si sa citesti despre «Estul salbatic»! Ca misuna infractorii, ba chiar criminalii. Pana si ursii! Ca strazile sunt pline de gropi, ca este cazul sa porti haine cat mai groase si sa te vaccinezi impotriva unei multitudini de boli", a reiterat ziaristul cele mai des invocate clisee la adresa Romaniei si a locuitorilor ei. Cand colo, "Bucurestiul – o metropola. Dementa comunista exprimata in imense fatade neoclasiciste, superbe cladiri vechi, renovate sau nu, turnuri de sticla impunatoare. Orasul nu are cum sa te lase rece – este impresionant".
Ajunsi la Centrul International de Biodinamica/International Centre of Biodynamics (ICB), institut aflat sub egida UNESCO si situat in plin centrul Capitalei, langa Gradina Botanica, jurnalistii germani raman "cu gura cascata". "La romani e ca la noi. Cercetatori tineri, laboratoare moderne, dotari la standarde occidentale. Intalnim un director de institut vorbitor al unei engleze perfecte, netimorat de prezenta unor ziaristi straini, constient de imperativul activitatii de PR si de ponderea aspectului denumit «visibility». Dr. Eugen Gheorghiu, 49 de ani, ne vorbeste despre principalele proiecte de cercetare ale institutului si inovatiile realizate aici in domeniul biosenzorilor destinati controlului apei potabile si al alimentelor, despre utilizarea acestora in domeniul medical, despre patente detinute si proiecte internationale fie finalizate, fie aflate in curs de desfasurare."
Este bine stiut ca un institut aflat sub egida UNESCO se poate gasi lesne catapultat in randurile elitei mondiale din resort, dar asta nu inseamna defel ca ar primi si finantarile necesare efectuarii propriilor cercetari. Astfel, directorul si echipa ICB s-au orientat spre o serie de proiecte europene – dintre care multe incununate de succes, deoarece "proiectele noastre de cercetare au avut in vedere necesitatile pietei".

"Cerceteaza viata, interactiunea celulara si moartea"
Ziaristii germani au retinut pentru inceput principalul motiv de ingrijorare al directorului: atat timp cat finantarea proiectelor ramane preocuparea majora a cercetatorilor, cata vreme acestia continua sa stea prin birouri, aplecati asupra variilor planuri de afaceri, in loc sa-si ia in primire locurile din laboratoare, situatia este departe de a fi roza. "In astfel de circumstante, nici ca poti visa la un Premiu Nobel", este citat Gheorghiu. Totusi, intr-o situatie similara se afla si o buna parte din colegii de breasla europeni.
Atat persoana sefului de institut, cat si domeniul sau de cercetare par a-i fi fascinat pe germani. "Triumful celulelor" este un alt articol dedicat biofizicianului, specializat de peste un deceniu in domeniul ciclului celular. "Gheorghiu cerceteaza viata, interactiunea celulara si moartea. Pana si sistemele biologice cele mai minuscule abunda in dinamica si dramatism. Biofizicianul roman studiaza astfel de sisteme in timp real si neinvaziv. Utilitatea cercetarilor sale este multipla – de la depistarea eventualelor noxe in apa potabila pana la studiul reactiei acestor celule la diverse medicamente."
In prezent, institutul este cunoscut in plan international in special pentru respectivii biosenzori necesari analizei biosistemelor, pe care ii dezvolta intr-un timp scurt si la preturi rezonabile. In consecinta, cercetarile efectuate la ICB sunt, in genere, unele mai degraba "utilitare", a relevat presa germana, romanii dedicandu-se unor astfel de proiecte "de nevoie" si nu neaparat "din pasiune". Denominarea de institut patronat de UNESCO are, ce-i drept, "o rezonanta extrem de serioasa si poate deschide o serie de usi, dar banii trebuie procurati din cu totul alta parte. Statul roman a finantat ridicarea noului sediu al ICB, dar pana si acest demers a necesitat nenumarate lamuriri date despre motivele pentru care cercetarea reclama un asemenea sediu. In rest, ICB supravietuieste fara nici un fel de finantare de baza, strict de pe urma propriilor proiecte".
Jurnalistii au fost informati succint despre evolutia domeniului stiintei si cercetarii pe parcursul ultimilor ani. Dar cum caile politicii romanesti raman greu de patruns, nu mira pe nimeni ca nemtii au retinut "schimbarile in bine, petrecute din 2004 incoace" sub guvernarea Cabinetului… Basescu ("Die Zeit"), decis a mentine "ritmul sustinut al reformelor", inclusiv in domeniul cercetarii. In acest sens, bugetul resortului stiinta si cercetare a crescut, in 2006, cu 82%, iar pentru 2007 au fost alocate alte 50%. "Realizam cu uimire ca, din 2005, Romania incepe sa ajunga din urma Germania in ceea ce priveste sumele alocate cercetarii si dezvoltarii, 0,7% din PIB constituind un procentaj nicidecum de ignorat. Astfel, optimismul retinut al cercetatorilor romani este nu doar de inteles, ci si relativ vizibil, putand fi observat si in alte institute, fie ele aflate in sedii mai modeste.
Parasim formidabilul ICB cu impresia ca aici, spre deosebire de bulgari, nu se plange nimeni. Nu tu suspine, nu tu invinuiri la adresa autoritatilor, nu tu fete incruntate – acest institut roman este cu totul nebalcanic. La plecare luam, fireste, liftul, care ramane blocat intre doua etaje. A fost unul din putinele momente in care ne-am amintit unde ne aflam", a conchis, mucalit, ziaristul de la "Die Zeit".
Finantari de la Consiliul European al Cercetarii
Problema pierderii de timp cu interminabile analize dedicate posibilitatilor de finantare a viitoarelor proiecte sau cu cercetari efectuate preponderent "de dragul" rentabilitatii  nu va putea fi rezolvata, probabil, prea curand sau in totalitate – nici in plan national, nici in cel comunitar. Dar o parte a temerilor institutelor privind viitoarele lor finantari ar putea disparea relativ curand, daca noul Consiliu European al Cercetarii va sti sa actioneze cu eficienta si rapiditatea promise.
Infiintat cu putine saptamani in urma, "The European Research Council" (ERC), considerat de politicienii europeni drept "piatra de hotar a politicii europene duse in domeniul cercetarii" (cancelarul federal german Angela Merkel), isi propune nu doar recrutarea celor mai tinere si inzestrate minti din Europa si din lume, ci in special acordarea de finantari consistente unui numar cat mai mare de proiecte – aspect de cert interes si pentru oamenii de stiinta romani.
Daca pana in prezent finantarile absolut modeste alocate de Bruxelles resortului in cauza erau distribuite fie de functionarii, fie de politicienii comunitari, in baza unor stricte criterii de rentabilitate a proiectelor respective, in prezent proaspat infiintatul program de cercetare va dispune, pana la finele anului 2013, de nu mai putin de 50 de miliarde de euro, fiind considerat "cel mai mare program de cercetare a lumii", cum aprecia ministrul german al Cercetarii, Annette Schavan. Peste 7,5 miliarde de euro vor fi distribuite direct de oamenii de stiinta, urmand a veni in sprijinul cercetarii "de pionierat" din Europa, in timp ce noul secretar general al ERC, Ernst-Ludwig Winnacker, va inlesni sustinerea financiara nemijlocita, acordata pe cai cat mai putin birocratice.
"Dorim sa cream structuri noi in cadrul cercetarii europene", a precizat secretarul general al ERC, avertizand ca "stiinta si cercetarea din Europa au devenit fractionate si prea putin cunoscute pe plan international". Exista, ce-i drept, unele organizatii sau programe de promovare nationale, dar nicidecum paneuropene, a spus Winnacker – timp de aproape un deceniu presedinte al comunitatii cercetatorilor germani.

"Ca doar nu mai traim in copaci!"
"Europa inca se afla la ani-lumina distanta de posibilitatea introducerii unuia dintre obiectivele noastre prioritare, si anume alocarea de 3% din PIB al fiecarui stat comunitar propriului domeniu de cercetare si dezvoltare. Dar – a tinut sa descreteasca Winnacker fruntile europene – sa fim bine intelesi: suntem, totusi, ai naibii de buni… ca doar nu mai traim in copaci" – afirmatie ce a produs, in sobra aula a Academiei de stiinte Berlin-Brandenburg, scontata ilaritate printre cercetatorii sositi din cele 27 de state membre ale UE cu ocazia infiintarii ERC.
Este de sperat ca aforismul lui Dino Segre "Cercetatorii sunt doar niste medici fara clienti" sa fie invalidat cat mai curand. z

INTERES
» Teste-"bomba" neefectuate pe animale sau oameni

Posibilitatea cercetarii "live" a reactiilor unor sisteme biologice vii la diverse noxe sau substante chimice a trezit deja interesul specialistilor din medicina. "Efectuarea testelor initiale asupra unor celule constituie o «bomba», dat fiind ca se renunta, in acest stadiu, la teste pe animale sau oameni. Monitorizarea in timp real, adica «live», a celulelor nervoase umane poate conduce la o mai buna intelegere a unor maladii precum Alzheimer sau Parkinson. In plus, impreuna cu niste colegi din Montpellier si Perpignan, Gheorghiu tocmai elaboreaza o metoda de analizare a efectelor toxice ale unei ciuperci de mucegai asupra corpului uman", au notat, admirativ, ziaristii germani, relatand detaliat despre comunicarea permanenta mentinuta de directorul ICB cu "marea familie a cercetatorilor de pretutindeni" prin intermediul programului de telefonie via internet Skype.

Viitoarele finantari ale ERC
Primul buget al ERC va dispune de 300 de milioane de euro, alocate exclusiv tinerilor cercetatori aflati in primii zece ani de activitate dupa incheierea studiilor, promovarii gradelor academice si specializarilor. Potrivit ERC, solicitantii isi pot depune prezentarile de proiect si cererea de finantare aferenta la oricare dintre cele 18 gremii de selectie, constituite pe criterii tematice, avand sansa de a obtine – in decursul urmatorilor cinci ani – pana la doua milioane de euro in cadrul asa-numitului "Starting Independent Researcher Grant". Pentru perioada 2007-2013, Consiliul European al Cercetarii si-a propus sprijinirea a cel putin o mie de tineri cercetatori, iar din 2008, cand ERC va dispune de un buget de circa un miliard de euro, vor fi finantate si proiectele oamenilor de stiinta consacrati, indiferent de varsta acestora.
Una dintre particularitatile programului european de cercetare consta in faptul ca finantarile pot fi solicitate de specialisti din intreaga lume, neexistand prevederi coercitive ce ar stipula obligativitatea detinerii cetateniei uneia dintre tarile membre ale UE. Singura conditie pusa de ERC in vederea alocarii sumei solicitate este cea a efectuarii proiectului de cercetare pe teritoriul european.

In conditiile preocuparii cu finantarea proiectelor in loc de a avea in vedere strict activitatea de laborator, nici ca poti visa la un Premiu Nobel."
Dr. Eugen Gheorghiu

Doamne, cate ti-e dat sa auzi si sa citesti despre «Estul salbatic»!" (…) Cand colo, "Bucurestiul e o metropola."
Dr. Eugen Gheorghiu

Un institut aflat sub egida UNESCO se poate gasi lesne catapultat in randurile elitei mondiale, dar asta (…)"
Dr. Eugen Gheorghiu

Cele mai citite

“Războiul proxy” devine război oficial. România se plasează de partea Israelului, împotriva Iranului

Atacul cu drone și cu rachete al Iranului asupra Israelului, din dimineața de 14 aprilie 2024, a marcat punctul în care "războiul proxy" din...

Naţionalele de Nataţie, la care participă și David Popovici, se văd la TVR Sport

TVR Sport, cel mai nou canal al Televiziunii Române, va transmite în perioada 17-21 aprilie Campionatul Naţional de Înot pentru Seniori, Tineret şi Juniori....

Sebastian Burduja, despre solidaritate și spirit de echipă

Sebastian Burduja, ministrul energiei, invitat în podcastul Stakeborg, și întrebat ce carte ar fi viața lui, spune că un capitolul din prezent l-ar numi...
Ultima oră
Pe aceeași temă