Nu se risipise încă norul de fum de deasupra Manhattan-ului, şi experţii politici şi militari erau deja unanimi: atacurile de la 11 septembrie vor schimba lumea în mod fundamental. Nimeni nu ştia însă atunci cum va arăta lumea post-9/11. La zece ani de la cel mai grav atac terorist din istorie, „România liberă” va încerca să vă prezinte, într-o serie de articole, care au fost marile schimbări politice globale ale deceniului.
Click pe grafic pentru a mări
Cu zece ani în urmă, Occidentul celebra sfârşitul Războiului Rece şi visa la anii de prosperitate paşnică ce urmau să vină. Instalat de nici un an la Casa Albă în urma unei bătălii electorale care nu s-a încheiat decât în faţa Curţii Supreme, preşedintele George W. Bush făcea planuri cum să chel-tuiască mai bine excedentul bugetar şi vorbea despre o politică externă mai umilă şi mai puţin intervenţionistă decât a predece-sorului său, Bill Clinton, care avea la activ două războaie – Bosnia şi Kosovo -, o escapadă militară soldată cu victime americane în Somalia şi o campanie de bombardare a Irakului lui Saddam.
Astăzi Statele Unite se află într-un război perpetuu îm-potriva terorismului, chiar dacă nu îl mai numeşte astfel. A purtat deja trei războaie în ţări islamice şi probabilitatea să urmeze şi altele creşte: Afga-nistanul este departe de a fi sigur, Pakistanul trăieşte în permanenţă sub ameninţarea islamiştilor, Iranul ayatol-lahilor este pe cale să intre în posesia armei nucleare, Siria poate exploda oricând, lucrurile sunt departe de a se fi liniştit în Egipt, iar în Libia nimic nu este clar. Osama bin Laden a fost ucis, iar Al Qaeda se destramă, dar spaţiul islamic reprezintă în continuare o sursă de ame-ninţări la adresa Occidentului.
La rândul său, Occidentul a fost testat până la rupere. România nici nu apucase să revină în rândurile naţiunilor Vestului când, o dată cu declanşarea războiului din Irak, unitatea Occidentului a fost pusă la încercare. Acel război, mai mult decât orice, a făcut să se vor-bească despre constituirea unei identităţi europene în antiteză cu cea americană.
Ocupate fiind cu războiul, SUA au neglijat ascensiunea altor două puteri care în 2001 nu prezentau nici un risc: China şi Rusia. China se afirmă tot mai agresiv pe plan regional, iar criza economică o face indis-pensabilă pe plan global, descriere rezervată odinioară Americii de fostul secretar de stat Made-leine Albright. Rusia sub Putin şi-a consolidat eco-nomia şi şi-a reluat ambiţiile imperiale în ve-cinătatea apro-piată, confir-mate de războiul din Georgia din 2008.
În acelaşi an, America a ales în persoana lui Barack Obama un anti-Bush, iar astăzi membri ai administraţiei sale nu mai vorbesc despre Statele Unite ca despre o „superputere” „ci ca des-pre „o putere între altele”. La zece ani de la 11 septembrie, lu-mea continuă să se schimbe.
