Dacă în urmă cu zece ani ieşea în evidenţă doar pentru bizareriile primarului Funar, astăzi capitala Transilvaniei poate fi un reper în ceea ce priveşte drumul spre Occident al României.
Clujul este orașul românesc care a cunoscut cea mai rapidă și mai spectaculoasă transformare. În urmă cu 10 ani, Clujul era un oraș cunoscut mai degrabă pentru bufoneriile primarului Gheorghe Funar, pentru naționalismul dus la extrem și pentru celebrele băncuțe și coșuri de gunoi tricolore. Faliile dintre diferitele comunități păreau de netrecut, mai adânci decât gropile pe care angajații Primăriei le săpau în piața centrală a orașului, în fața statuii regelui român al Ungariei, Matia Corvin. Clujul era orașul ocolit de investitorii care preferau Timișoara, Sibiul sau Oradea, în care erau organizate ”inginerii financiare” de tip Caritas, bănci controlate de securiști, precum Dacia Felix sau în care ortodocșii se încăierau cu greco-catolicii pentru o catedrală.
Oraşul cel mai prietenos cu străinii
Clujul s-a schimbat radical în ultimii ani. Locul xenofobiei a fost luat de deschidere către Occident. Potrivit unei cercetări realizate sub egida Comisiei Europene, Cluj-Napoca este orașul european cel mai prietenos cu străinii. Anul viitor, Clujul va fi Capitala Europeană a Tineretului şi candidează pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021. Capitala Transilvaniei reprezintă însă şi locul unde se află cei mai mulți studenți străini din România. Doar la Facultatea de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” învață aproape 2.500 de studenți străini, cei mai mulți dintre ei francezi și suedezi. Clujul a devenit pol național de creștere în industria IT, iar succesul înregistrat de companiile din acest domeniu a adus şi o creştere vizibilă a nivelului de trai în oraș, precum și titlul de „Silicon Valley al Europei”, dat de revista Paris Match. Din cei 500.000 de locuitori ai orașului și ai ariei metropolitane, 100.000 sunt studenți. Aproape 20.000 dintre locuitorii orașului lucrează pentru companiile de IT sau învață în facultățile și liceele de profil informatic. Poate acest lucru explică și de ce pe internet și pe rețelele de socializare clujenii au format rețele extraordinar de coerente, capabile să scoată în stradă mii de oameni pentru a apăra valori civice. Protestele anti-Băsescu din ianuarie–februarie 2012, generate de atacurile președintelui în exercițiu la adresa medicului Raed Arafat, care era privit pe atunci de către ardeleni aproape ca un soi de instituție națională, mobilizarea extraordinară a ecologiștilor care au protestat în toamna anului 2013 față de proiectul Guvernului referitor la Roșia Montană, dar și protestele civice ale clujenilor generate de îngrădirea dreptului la vot pentru românii din diaspora cu prilejul alegerilor prezidențiale de acum câteva zile arată profilul unei comunități atipice pentru România.
Sociologul Ana Ludușan, președintele Ligii Apărării Drepturilor Omului din Cluj, se numără printre inițiatorii unei structuri numite Consiliul Civic Local, care monitorizează proiectele administrației publice. Tot ea a înființat, în parteneriat cu Institutul Intercultural din Timișoara, un Centru de Consiliere pentru Migranți, extrem de necesar în condițiile în care comunitatea de expați din Cluj crește spectaculos de la an la an. Ana Ludușan a participat la un proiect de cercetare sociologică, încheiat anul trecut, al cărui rol a fost acela de a surprinde transformările radicale care au afectat țesutul social al comunității. ”Din punct de vedere al structurării comunității, Clujul are mult mai multe elemente în comun cu Parisul sau cu Bruxelles-ul decât cu Iașiul sau cu Bucureștiul”, spune Ana Ludușan. Studiul sociologic a arătat că clujenii au interiorizat mult mai mult decât alți români valori etice sau civice care caracterizează societatea occidentală.
Locul în care s-a consolidat democrația
Profesorul universitar Adrian Ivan, de la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai, conduce Departamentul de Relații Internaționale și Istorie Contemporană. ”Dacă Revoluția anticomunistă a început acum 25 de ani la Timișoara, putem spune că la Cluj a început consolidarea democrației”, spune profesorul Adrian Ivan, care conduce un departament ce oferă cursuri în limbile română, engleză și franceză și care atrage studenți de pe toate continentele, inclusiv ofițeri ai armatei Statelor Unite ale Americii, interesați de masteratul în domeniul studiilor de securitate oferit de universitatea clujeană. De aceeași părere este și un alt cadru didactic care predă la universitatea clujeană, Alin Nicula, care este preferatul multora dintre studenții săi veniți din străinătate și pe care îi ajută să se integreze în oraș. ”Poate că o explicație pentru schimbările rapide și profunde este reprezentată de programele de abilitate educațională oferite studenților, de tipul Erasmus. Eu însumi am beneficiat de un astfel de program. Studenții care pleacă în Occident descoperă acolo o altfel de viață și revin cu alte așteptări”, rezumă Alin Nicula istoria unei mici revoluţii, petrecute pe tăcute la Cluj. La rândul său, președintele unei organizații civice numită Clubul Libertății, Adela Mârza, crede că structura socio-economică a Clujului a fost transformată de investițiile străine. ”Doar în parcurile industriale Tetarom au fost investite peste 300 de milioane de euro. Acești bani au creat locuri de muncă bine plătite. Apoi, este vorba de niște valori etice, create împreună de români, de maghiari și de sași. De exemplu, atunci când vorbim de atitudinea față de muncă, putem vedea influența germanilor. Apoi, trebuie să remarcăm faptul că zona Clujului a avut în istorie un apetit revoluționar mai mare. De aici, din zona Munților Apuseni, a pornit răscoala lui Horea, aici au rezistat revoluționarii de la 1848, iar primele orașe în care românii s-au ridicat împotriva comunismului în 1989 au fost Timișoara, urmată de Sibiu și de Cluj. În această transformare a contat faptul că, în ultimii 10 ani, Clujul a avut o administrație deschisă, nu opresivă ca în alte județe, unde șefii de consilii județene amenință și fac presiuni până și asupra preoteselor. Un rol foarte mare în coagularea societății civile l-au avut și protestele legate de Roșia Montană”, spune Adela Mârza. Pe de altă parte, președintele Ligii Întreprinzătorului Român, Adrian Coroian, spune că ”Clujul a avut dintotdeauna o opinie bine conturată. În trecut, era vorba de o opinie naționalistă, conservatoare, iar acum a devenit una de dreapta, inovatoare”. El este însă contrazis de președintele Fundației Pro West, Emil Aluaș. ”Nici unul dintre liderii grupărilor naționaliste din anii 1990 nu era clujean ca origine. Copiii și nepoții lor sunt. Și, în mod paradoxal, se numără printre cei care s-au alăturat acestor mișcări pentru schimbare. Clujenii de rând au fost întotdeauna pro-Vest, prețuiesc civilizația occidentală, în special cea germanică sau cea anglo-saxonă. Se petrece ceva interesant. Nepoata mea a venit de la Londra, unde a votat, și i-a spus mamei sale: aceasta este revoluția noastră”, spune Emil Aluaș. Președintele Fundației Pro West mai spune că ”toți liderii partidelor clujene au fost surprinși de forța acestei schimbări. Toți trebuie să plece. Mai ales, trebuie să plece liderul UDMR, Hunor Kelemen, pentru că toți maghiarii din Cluj au votat cu Iohannis”.
Orașul care (se) transformă
Avocata Camelia Iusco este unul dintre cei mai cunoscuți tineri intelectuali clujeni. Ea crede că ”unul dintre marile motive pentru care Clujul este altfel este dat de puternica și valoroasa comunitate academică. Clujul investește în oameni și în idei, sprijină platforme care aduc inovație. Un foarte bun exemplu este reprezentat de clustere, asociații care reunesc firme, universități, administrația publică, societatea civilă. Cred că niciunde altundeva în România nu a prins la fel de bine această formulă inspirată de Comisia Europeană. Apoi, contează foarte mult respirația culturală a Clujului. Doar aici a fost posibil să apară, practic din nimic, un festival de talia TIFF. A fost «nebunia frumoasă» a lui Tudor Giurgiu. Clujul a crezut în el, festivalul a crescut de la an la an și acum a devenit unul dintre cele mai importante din Europa. Noi suntem norocoși că putem să vedem filme bune, că putem să mergem la concerte bune, că avem acces la cultura de bună calitate și la educație. Clujul îi transformă și pe cei care nu sunt clujeni get-beget. Am prieteni din Moldova, din București, din Dobrogea care au venit la Cluj și orașul i-a transformat în bine. Ei pot să plece oricând în Occident. Nu stau în Cluj pentru că aici au o casă, aici au o slujbă sau pentru că aici s-au căsătorit. Pur și simplu, le e drag să locuiască aici”, a spus Camelia Iusco.
1.600 de locuri de muncă disponibile
Iar datele economice susțin aceste afirmații. Cea mai mare bancă cu capital majoritar românesc, Banca Transilvania, își are sediul la Cluj. Cel mai mare aeroport din România, în afara Bucureștiului, este cel din Cluj, care a depășit sensibil cifra de un milion de pasageri pe an. În mod constant, în ultimii doi ani, Clujul a fost orașul cu cele mai multe locuri de muncă, mai multe decât în București. În acest moment, de exemplu, la Cluj sunt disponibile peste 1.600 de locuri de muncă, un număr care s-a menținut constant de-a lungul ultimelor 24 de luni. Reprezentativă pentru capacitatea uluitoare de refacere a economiei clujene este modalitatea în care Clujul a depășit șocul plecării Nokia. Comunitatea a pierdut o investiție de 50 de milioane de euro și a atras, exact în același loc, în același parc industrial, Tetarom III, o investiție în valoare de 77 milioane de euro, realizată de Bosch, precum și o investiție de 40 milioane de euro, reprezentată de DeLonghi. Totuși, acestea pălesc față de investiția realizată în parcul Tetarom II de către gigantul american Emerson, cu peste 100 de milioane de dolari.
Resurse umane. Date statistice
– 100.000 de studenți sunt în acest moment la Cluj;
– aproape 20.000 dintre locuitorii orașului lucrează pentru companiile de IT sau învață în facultățile și liceele de profil informatic;
– 1.600 de locuri de muncă sunt în acest moment disponibile.
