O harta misterioasa aflata la Beijing indica Dobrogea ca fiind unul dintre tinuturile strabatute in sec. VII–X de celebrul traseu comercial.
Izvoarele istorice demonstreaza ca imperiul chinez cunostea tinutul get inca din timpul domniei
lui Decebal.
In urma cu mai bine de 2000 de ani, negustorii Imperiului chinez condus de dinastia Han au deschis noi rute comerciale spre Vest, pentru a vinde imperiilor vecine din Occident produse rare si pentru a cumpara in schimb alte marfuri. Pentru ca unul dintre cele mai cautate produse era matasea, reteaua de trasee comerciale dezvoltate a devenit cunoscuta drept Drumul Matasii. La origine simple drumuri de caravane, traseele comerciale au ajuns sa faca legatura intre Est si Vest, din indepartata China trecand prin Asia de Sud, Persia, Siria, Turcia si ajungand in bazinul Marii Mediterane, la Constantinopole si chiar la Roma. In acest fel s-au realizat de-a lungul veacurilor numeroase contacte economice si culturale, care au constituit fundamentul relatiilor diplomatice de mai tarziu. Mai multe documente facute publice in tara noastra dupa 1990 au scos la iveala dovezi uluitoare, potrivit carora, in urma cu aproape un mileniu si jumatate, Drumul Matasii ar fi trecut si prin Dobrogea. Se pare ca la un moment dat negustorii Orientului au incercat sa isi vanda marfurile si in Nordul cailor traditionale, ajungand la Marea Caspica, apoi in Crimeea si ulterior pe malul dobrogean al Marii Negre. De aici, ei ar fi ajuns extrem de usor la Constantinopole, unul din punctele de destinatie preferate de comerciantii Asiei.
Harta misterioasa
Academicianul Mircea Malita a fost printre primii romani care au imbratisat ipoteza "drumului dobrogean al matasii". El s-a numarat printre ce dintai specialisti care au putut studia o misterioasa harta chineza, care indica Dobrogea ca un tinut strabatut de unul dintre traseele comerciale. Harta respectiva se afla in prezent in Muzeul de Istorie din Beijing si este un document care provine din timpul dinastiei Tang, care a domnit in China intre 618 si 907 d.H. Pe acest document cartografic este insemnata o misterioasa bucla a Drumului care ocolea Marea Caspica si Nordul Marii Negre si cobora prin Dobrogea, pana in Bizant. Nu se stie cine anume a facut aceasta harta, care sunt bazele sale si cat timp a functionat acest drum auxiliar. Se stie insa ca multi negustori asiatici au ajuns in Crimeea, de unde coborau adesea spre Constantinopole, la bordul vaselor comerciale. Harta dinastiei Tang este insa prima dovada a unui drum terestru prin actuala Dobroge. Intr-un articol publicat la intoarcerea din China si intitulat sugestiv "Drumul dobrogean al matasii" Malita face referire la Programul Unesco de conservare a Drumului Matasii, program care nu include insa si tara noastra.
Dovezi in sprijinul ipotezei
Teoretic, negustorii chinezi nu ajungeau in zona Marii Negre intrucat preferau rutele clasice si binecunoscute din Sud. Este foarte posibil insa ca in jurul sec. VII ei sa isi extinda aria si in zona noastra, pentru ca intre timp fusesera culese numeroase informatii si stabilite relatii cu statele din zona. In primele secole d.H., asiaticii aveau deja legaturi cu Imperiul Roman de Apus si cu tinuturile europene pe care acesta le cucerise. Romanii au interzis insa la un moment dat hainele din matase considerand ca sunt prea transparente si provocatoare. Doua cronici chineze, "Scurta relatare despre dinastia Wei" – sec. III si "Istoria Dinastiei Han" sec. V, vorbesc despre tara Daqin, identificata ca fiind Dacia. Prima mentiune a Dobrogei (care ulterior le-ar fi putut servi negustorilor din perioada Tang) este cea facuta in anul 97 d.H. Generalul chinez Ban Chao ajunge pe tarmul Marii Caspice si de aici il trimite ca sol la Roma pe adjunctul sau Gan Ying. In drumul sau, acesta poposeste pe malul estic al Marii Negre, cel mai probabil in portul georgian Batumi si culege primele date despre tara Daqin, aflata pe malul celalalt al Pontului. La intoarcerea sa in China, Gan Ying scrie despre daqini, mentionand ca sunt condusi de un rege care nu este ales pe viata si care se poate retrage, daca acest lucru este cerut de semnele divine. Surprinzator, cu doar cativa ani inainte, in Dacia regele Duras abdicase, lasandu-i tronul lui Decebal. Gan Ying scrie ca in tara daqinilor se poate ajunge fie cu corabiile, fie ocolind marea pe la nord. Este foarte posibil ca negustorii sa fi fost tentati de aceasta noua ruta, mai ales ca interesul fata de Imperiul Roman si celelalte state europene era din ce in ce mai mare. In anul 97, Dobrogea era controlata deja de romani, acestia preluand intreaga Dacie dupa anul 106. Istoricul si geograful latin Ptolemeu scrie ca in 166 imparatul Marc Aurelius, numit de chinezi Andun, si-a trimis ambasadori incarcati cu numeroase daruri. Monede cu efigia imparatului roman au fost descoperite in zone indepartate si controlate de China, cum este cazul actualului Vietnam.
Necesitatea unor noi probe
Pentru ca Dobrogea sa fie acceptata ca una din zonele traversate de Drumul Matasii trebuie descoperite si alte dovezi. Din pacate, nu se stie cine a intocmit Harta Tang si ce informatii s-au folosit la realizarea acesteia. Datele despre solul Gan Ying demonstreaza insa ca Dobrogea era cunoscuta in urma cu mai bine de 2000 de ani si ar fi putut atrage atentia negustorilor chinezi. Regiunea putea intra in aria "de actiune a asiaticilor", cu atat mai mult cu cat, dupa 106 d.H., ea a intrat definitiv sub stapanirea Romei, cu care chinezii aveau relatii comerciale.
O certitudine
"In Bizant se ajungea pe un drum clasic care ocolea Marea Caspica, ajungea la coasta Mediteranei, urca apoi prin Anatolia, pentru ca, in final, marfa sa fie descarcata la Constantinopol. Celalalt drum, mai putin cunoscut acum, trecea insa peste Caspica, ajungea in Crimeea si continua deasupra Marii Negre, coborand pe tarmul ei, pana la aceeasi destinatie. Documentul de la Beijing vorbeste despre legatura dintre doua centre ale civilizatiei umane, China si Bizantul, cu un veac si mai bine inainte de anul 1000. Caravanele venind din Crimeea treceau asadar prin livezile de piersici dobrogene, in drumul lor spre Constantinopole. Din nefericire, bucla dobrogeana nu apare pe hartile intocmite de UNESCO despre Drumul Matasii. Corabiile care duceau bunuri din Crimeea in Bizant sunt insa o certitudine."
Academician Mircea Malita – "O enigma istorica"
