Cum va arata Romania descentralizata dupa 1 ianuarie 2010, cand primariile si consiliile locale vor decide direct soarta scolilor, a spitalelor sau a activitatii politiei? Romania libera a adresat aceasta intrebare mai multor specialisti in politici publice. In teorie, analistii considera descentralizarea un pas inainte pentru societatea romaneasca. Practic insa, ei trag un semnal de alarma: interesele de culise ale unor lideri politici, locali si de la centru, influenteaza continutul unor prevederi legale care vor reglementa sistemul.
Si nu in interes public, ci de grup. In opinia specialistilor consultati de R.l., planeaza riscuri serioase ca, in urma descentralizarii, baronii locali sa-si vada sporita puterea, inclusiv financiara, in teritoriu. Pornind de la neincrederea in clasa politica, sindicalistii sunt chiar mai transanti: suspectand interese obscure, multi se opun acestei reforme care, cel putin teoretic, ar trebui sa modernizeze viata administrativa a Romaniei.
Un semn de intrebare apare si in dreptul localitatilor cu venituri slabe la buget, care vor trebui sa se descurce mai mult singure. O situatie speciala se inregistreaza la Negresti (judetul Vaslui), cel mai sarac oras din tara. La fata locului, reporterii R.l. au aflat ca primaria e falimentara. Pana acum, o parte din fonduri mai veneau de la centru, insa edilii nu stiu cum vor suporta cheltuieli in plus atunci cand vor fi mai mult pe cont propriu.
Autoritatile spun ca procesul de descentralizare se va aplica in etape. Chiar daca va demara dupa 1 ianuarie 2010, acesta e asteptat sa se intinda pe parcursul a aproape patru ani, tocmai pentru ca responsabilii locali nu sunt inca pregatiti pentru noile atributii. In plus, senatorul Petru Filip, presedintele Comisiei pentru Administratie Publica, iI avertizeaza pe oficialii locali ca descentralizarea nu se va face in folosul lor personal: "Daca cei de la local cred ca marea descentralizare inseamna sa-si numeasca apropiatii in functii de directori de scoala si de spital, vor avea o deziluzie". Intre timp, insa, reprezentantii societatii civile vad lucrurile intr-o alta cheie. Inainte de a intra in detalii, insusi termenul-limita pentru demararea procesului de descentralizare administrativa a Romaniei ridica semne de intrebare.
Astfel, cat de realist este el in cazul unui program de o asemenea amploare? Cristian Parvulescu, liderul Asociatiei "Pro Democratia", crede ca data cu pricina poate foarte bine dezvalui adevaratele intentii. "O jumatate de an pare foarte putin. In fond, termenul asumat este influentat de contextul electoral. Fortat de structurile locale ale principalelor partide romanesti dornice sa fructifice rapid influenta castigata in ultimii ani, pe fundalul crizei la nivelul conducerii centrale a partidelor, procesul de descentralizare nu este unul asupra caruia sa se fi reflectat sistematic." Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului de Politici Publice, este si el transant: "Nu mi se pare posibil. E vorba de transferul oamenilor, al cladirilor si al bugetelor pe care le au la primarii sau la consiliile judetene, dupa caz, si de multe alte implicatii legale". Pe de alta parte, analistul economic Ilie serbanescu considera ca e vorba doar de vointa politica si ca nu exista un deadline real intr-o asemenea chestiune.
"Nu cred ca va iesi ceva bun"
Totusi, specialistii consultati de R.l. nu ignora avantajele descentralizarii administrative. Ei avertizeaza insa ca probleme pot aparea la modul in care va fi construit cadrul legal. "Descentralizarea poate oferi rapiditate mai mare in actul de administrare, inclusiv de contractare a achizitiilor publice, posibilitatea unor orase care oricum se descurcau bine sa se descurce si mai bine", sustine Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicata. In timp ce Otilia Nutu, expert al Societatii Academice Romane, considera ca avantajul principal ar fi acela ca "serviciile vor fi duse mai aproape de cetatean, care il va putea trage la raspundere mai usor pe primar decat pe parlamentarul de la Bucuresti".
Mai sceptic este analistul economic Ilie serbanescu. Acesta atrage atentia ca procesul de descentralizare administrativa a Romaniei trebuie disecat atent in detalii, mai degraba decat la nivel teoretic. "Avantajul este de principiu. Eu ma refer la detalii, cele care deschid niste usi atat de nefericite incat eu nu cred ca va iesi ceva bun. Nu pot sa resping descentralizarea, dar discutia asta seamana cu ceea ce se spune despre Romania si aderarea ei la UE. S-a zis ca Romania nu a fost pregatita pentru aderare. Ei bine, ea nu ar fi fost pregatita niciodata. Asa e si cu descentralizarea."
"Baronii locali isi vor intari puterea"
Lista dezavantajelor descentralizarii intrezarite de specialisti este bogata. Ea se deschide cu problema accentuarii discrepantelor dintre regiuni si avanseaza pana la sporirea influentei baronilor locali. Analistul politic Cristian Parvulescu crede ca principala victima a acestui proces pare sa fie statul, ca spatiu public. Controlat de partide si diverse organizatii private, preocupate sa promoveze interese limitate, statul ar putea deveni incoerent, cel putin ca structura publica de coordonare a politicilor publice nationale. "Egoismul local risca sa transforme descentralizarea doar intr-o resursa pentru clientelele locale de partid.
Proiectul este rezultatul compromisului politic relativ intre baronii din fiecare partid si conducerea centrala si nu a fost decat un alibi pentru a obtine controlul cvasiabsolut asupra resurselor judetene", sustine Cristian Parvulescu. si Adrian Moraru impartaseste un punct de vedere similar, acela ca "baronii locali isi vor intari puterea foarte mult". Un alt posibil risc e semnalat de Otilia Nutu si se refera la decuplarea de la finantarea de performanta. "Altfel spus, exista riscul ca banii care vor veni "de sus" sa se duca numai la unele primarii, ceea ce-i face pe primarii cu intentii bune, dar fara relatii la centru sau la judet, sa nu poata face nimic pentru cetatenii lor.
Solutia ar fi ca banii suplimentari de care vor avea nevoie autoritatile locale pentru noile servicii sa fie alocati clar, dupa o formula obiectiva, si verificati independent". De asemenea, se prefigureaza adancirea discrepantelor dintre regiunile tarii. "Cei care se descurcau bine se vor descurca si mai bine, cei care se descurcau rau se vor descurca si mai rau. Asta ar putea duce la o migratie interna, din regiunile mai sarace catre cele mai bogate, si probabil ca, sub presiune sociala, vor exista totusi transferuri de la bugetul de stat", adauga si Liviu Voinea.
Lipsa profesionistilor de la nivel local ridica, de asemenea, probleme si apare intrebarea daca primarul are interesul sa atraga si sa promoveze oameni pregatiti in aparatul sau. "Daca partidele vor deveni rezervele de cadre ale administratiei, atunci problema profesionalizarii trebuie pusa nu in termeni institutionali si administrativi, ci politici. Or, avand in vedere modul de recrutare a militantilor din partide, nu exista prea multe sperante privind profesionalizarea administratiei locale pe fundalul unei decentralizari politizate", completeaza Cristian Parvulescu.
Politizata excesiv si dependenta de grupurile de afaceri locale, administratia nu va putea asigura succesul descentralizarii, considera analistii, si asistam, in fapt, la cronica a ceea ce Parvulescu numeste "un esec anuntat". In plus, buna-credinta a autoritatilor statului, care ar trebui sa anime implementarea unui asemenea proces, este pusa explicit la indoiala. Ilie serbanescu schiteaza aici un tablou sumbru. "Cand domeniul public isi coboara nivelul de jurisdictie de la nivel central la nivel judetean, judetele, care sunt organizate pe principii si cutume transpartinice, vor da iama. Principala problema este scoaterea din domeniul public catre domeniul privat al statului, care inseamna ca deschiderea catre privatizari, vanzari – eu numesc chestiunea, simplu, jaf – ajunge la nivel judetean si deci orice aranjament este posibil", sustine analistul economic.
In Romania, domeniile statului cumuleaza 400.000 hectare de teren. "Prin descentralizare totul revine, potrivit teritorialitatii, la consiliile judetene. Care vor face ce vor din momentul in care decizia este la ei. Iar ei se vor intelege perfect intre ei, indiferent de culoarea politica, in momentul in care va fi ceva de luat de la stat. Eu cred ca statul ar putea face agricultura cu cele 400.000 hectare, inclusiv poate crea stocuri de interventie pe piata pentru mentinerea preturilor, lucru deosebit de important mai ales in conditiile dependentei groaznice a agriculturii romanesti de conditiile meteo".
"Jaful se va muta in extravilan"
Parerile sunt destul de impartite cand e sa identificam domeniile in care descentralizarea va fi mai dificila. Dupa Adrian Moraru, Internele vor fi cel mai greu de descentralizat. In opinia sa, pe acest segment exista pericolul aparitiei unor structuri paralele. In schimb, Ilie serbanescu identifica dificultati reale in zona agriculturii. "Problema mare este in agricultura, pentru ca acolo e si terenul. In intravilan au terminat de furat. Acum, jaful se muta la extravilan, adica la ceea ce apartinea la nivel central agriculturii. Nu se mai poate face absolut nimic, sunt prea adanci retelele astea. Vazand ca au responsabilitatea de a repara si scolile, de a da salariile la profesori sau acoperi cheltuielile din sanatate si ca nu au bani, vor fi impinsi sa scoata ceva din domeniul public in domeniul privat pentru a iesi din impas.
Asta poate sa fie un dezastru daca «ceva-ul» ala este iazul unde-si duc oamenii vacile sau este un lac unde creste niste peste si el va fi dat lui frate’miu. si ceea ce era un bun al tuturor devine un bun privat, cu care eu rezolv plata la profesori pe trei luni", conchide serbanescu. "In invatamant descentralizarea se va face cel mai anevoios, din motive de finantare si de interese ale sindicatelor. Inainte acestea negociau salariile cu ministerul. Dupa descentralizare, profesorii din fiecare localitate se vor plange primarului", conchide si Otilia Nutu.
"In recesiune lucrurile se recentralizeaza"
Polemica pe tema descentralizarii administratiei atinge si momentul optim ales pentru a demara procesul. In timp ce unii analisti sunt de parere ca este neinspirat sa descentralizezi intr-un an de criza economica, altii cred ca nu exista nici o legatura. "In mijlocul unei crize economice, sigur, toata lumea e fara bani, dar cata vreme statul mai are inca o oarecare credibilitate si se impumuta, mai e ceva. N-am auzit de vreo primarie care sa faca imprumut cu Fondul (FMI – n.r.). Deci, intr-o perioada grea din punct de vedere economic, te uiti catre centru. In general, in recesiune lucrurile se recentralizeaza. Eu ma indoiesc ca vreo localitate din Romania poate de una singura sa traverseze perioada de criza. si nu putem ignora criza cel putin anul asta si anul viitor", sustine Liviu Voinea.
Pe de alta parte, Otilia Nutu afirma ca nu exista o legatura directa intre criza economica si reforma administrativa, doar ca deranjanta e pripeala de genul "facem descentralizare in doua luni". Ilie serbanescu impartaseste si el aceeasi opinie. "Romania nu este pregatita, dar nu va fi pregatita alta data mai bine decat este acum. Asta nu inseamna ca nu este necesara. Dar esenta este aceasta: 1. Este un proces necesar. 2. Trebuie o corelare extrem de stricta intre descentralizarea administrativa si inzestrarea bugetara, dar nu vad cine sa o faca. 3. Factorul uman care este pus sa faca aceasta chestiune, pe langa faptul ca nu este pregatit in general, care este transpartinic, este pus pe jaf."
"In Bucuresti e o alta lume, in judete e iadul"
Orasul Negresti de Vaslui si-a castigat, in ultimii ani, reputatia de cel mai sarac oras al tarii. Din cei aproape 10.000 de locuitori, multi sunt someri, asistati social sau plecati la munca in strainatate. Faima in care zace orasul din Moldova are in spate cifre negre: somajul sare de 20 la suta, primaria asista social in jur de 1.000 de persoane, doar jumatate din locuitori au acces la apa si canalizare si nici unul la gaz metan. Saracia te izbeste inca de la intrare. Orasul are cartiere intregi de case din chirpici, multe fara curent electric, carutele par principalul mijloc de transport, iar pe alocuri vezi cate-un magazin deschis sau cate un sediu de banca pustiu.
Edilii vorbesc deschis despre situatia precara a localitatii. Deja a devenit o obisnuinta sa-si planga amarul, doar-doar "aia mari de la centru" se vor indura de ei. Primarul, Ioan Cozma, ex-PSD-ist, acum membru PDL, a depasit demult faza disperarii. Acum e doar resemnat. Vorbeste despre datoriile de zeci de miliarde de lei vechi ale primariei ca si cum ar fi vorba despre o mica restanta la intretinere. Nu ca nu i-ar pasa, dar spune ca nu mai are putere nici sa se planga. "Tocmai m-am intors de la Bucuresti. Ma mai duc si mai las cate-o lacrima pe masa gradatilor", spune oficialul. Are proiecte mari: pentru reabilitarea si extinderea sistemului de apa si canalizare, pentru depozitarea si selectarea produselor menajere, pentru reparatia scolilor din satele adiacente orasului.
"Noi nu avem posibilitatea sa sustinem serviciile"
Ii lipsesc insa banii pentru cofinantarea acestor proiecte. si, cum primaria se afla in pragul falimentului, singura solutie raman banii de la centru. In aceste conditii, primarului nu-i suna bine ce se pregateste la Bucuresti si ceea ce la Negresti e inca doar un zvon: descentralizarea – adica transferul atributiilor de la centru la nivel local. "Nu s-a discutat nimic concret la Negresti despre descentralizarea asta. In orasele mari, unde sunt venituri locale mari, acolo cred ca s-ar descurca. Dar eu daca n-am bani nici macar pentru salariile din primarie? Noi nu avem posibilitatea sa sustinem serviciile. Situatia este similara pentru 80 la suta din localitatile tarii. Dar cred ca au gandit-o ei cumva, ca altfel era doar un balast pe capul lor si s-au gandit sa scape de el", spera primarul.
Sperante are si vicepresedintele Consiliului Judetean Vaslui, Corneliu Bichinet, care crede in descentralizarea teoretica, atat timp cat aceasta e urmata de capacitatea autoritatilor locale si judetene de a genera fonduri sau de a putea, prin proiecte, sa absoarba fonduri comunitare. Are insa si temeri in ce priveste marea descentralizare care se coace la centru: "Pentru zone ca Vasluiul sau Negrestiul, descentralizarea nu e chiar o binefacere, pentru ca noi primim mai mult decat dam la bugetul de stat".
Consilierul isi incepe discursul despre descentralizare cu expunerea bunelor si relelor, dar in scurt timp trage o linie si pune la zid decizia autoritatilor centrale: "Guvernele reusesc sa se spele pe maini trimitand greutatile catre noi. Timpul nu poate fi dat inapoi. Au fost pierduti 20 de ani. Acum, ce descentralizare sa faci? Sa pasezi mingea de la Guvern la primarii? Cei de la centru traiesc in alta tara. Este o poveste asta cu sursele de finantare. stiti ca in multe zone din Moldova se face foamea acum? Hai sa vorbim pe fata. Ce descentralizare e asta cand oamenii arata ca in Evul Mediu? La Bucuresti e o alta lume, in judete este iadul".
"Suntem un oras mort. Nu stim ce va urma"
Descentralizarea facuta in urma cu multi ani ar fi fost ideala si in viziunea directorului spitalului din Negresti, Claudiu Ionescu. "Trebuia inceputa cand eram pe crestere economica. Acum vor fi probleme mari. Primaria Negresti e in faliment, de exemplu." Acesta se teme ca primaria nu va avea puterea financiara de a sustine spitalul. O temere similara, dar in privinta scolilor, are si presedintele Inspectoratului scolar Judetean, Vasile Mariciuc:
"Daca mergem la descentralizare, cu lipsa noastra de experienta intr-ale democratiei, daca tinem cont ca se merge foarte mult pe relatiile acestea de rudenie, ca in societatile gentilico-tribale, se ajunge la situatii de a promova oameni total nepotriviti." Un alt lider de opinie al orasului, seful postului de politie din oras, Iulian Barzu, nu este foarte increzator in presupusele binefaceri ale descentralizarii, dar spera: "Din punct de vedere economic, Negresti este un oras mort. Nu stim ce va urma. Noi speram sa fie mai bine".
Rezervele sindicatelor
Care este totusi viziunea Ministerului Administratiei si Internelor in ceea ce priveste proiectatul proces de descentralizare administrativa? Marius Martinescu, secretar de stat in Ministerul Administratiei si Internelor (MAI), explica modul in care vor fi finantate serviciile la nivel local. "Dupa stabilirea competentelor ce urmeaza a fi transferate, bugetele autoritatilor locale vor creste cu valoarea alocata in bugetele ministerelor inainte de descentralizare. Practic, se decupeaza din bugetul ministerului care descentralizeaza atat atributiile, responsabilitatile, cat si sursele de finantare aferente", sustine Martinescu. Oficialul guvernamental mai spune ca autoritatile locale care dovedesc ca nu sunt pregatite sa preia noile responsabilitati vor primi sprijin de la judet. "In situatia in care se constata lipsa capacitatii administrative a unor comune sau orase, competentele se transfera la nivelul judetului."
Spitale imobiliare
Totusi, lucrurile nu par inca pe deplin lamurite pentru angajatii din sectoarele vizate. In Sanatate, spre exemplu, descentralizarea sistemului ar trebui implementata pana in 2011. Procesul presupune transferul competentelor de administrare a spitalelor si al managementului asistentei medicale catre autoritatile judetene si locale. Dar sindicatele TESA din Sanatate au deja nemultumiri. "In sistemul sanitar, procesul a inceput o data cu primele externalizari ale serviciilor nemedicale din unitati. Experienta a fost nereusita, ducand la majorarea cheltuielilor spitalului, si nicidecum la optimizarea raportului pret-calitate", spune Augustin Chifor, presedintele TESA.
Descentralizarea publica a inceput, de fapt, de anul trecut, cand o serie de unitati sanitare au fost transferate catre consiliile locale. "Pana in prezent insa, nu avem nici un rezultat al programelor-pilot demarate in 2008. Sunt, de asemenea, recunoscute interesele locale pentru terenurile pe care unitatile sanitare le detin. Aceasta ar putea fi principala motivatie a celor ce conduc administratia publica locala, si mai putin un spital cu servicii de nivel european. Un exemplu in acest sens este judetul Bihor, unde a existat o tentativa de comasare a patru unitati sanitare intr-una singura, tocmai datorita acestor interese imobiliare", puncteaza liderul sindicatului TESA.
Riscurile politiei
Nici in ceea ce priveste politia lucrurile nu dau impresia de a fi asezate pentru sindicalistii din sistem. Prin descentralizare, politia locala va functiona "ca un compartiment in aparatul de specialitate al primarului, cu finantare integrala din bugetul local, si ca institutie publica de interes local, cu personalitate juridica, cu finantare din venituri proprii si subventii de la bugetul local", arata Ministerul Finantelor Publice. Astfel, pentru activitatile descentralizate se vor asigura transferuri de la bugetul de stat catre bugetele locale, prin bugetul MAI. Vasile Lincu, presedintele Sindicatului Politistilor si Vamesilor – ProLex, sustine ca riscurile pe care le-ar putea presupune reforma ar fi "transformarea politiei in instrument de platit polite, imixtiunea politicului si, mai ales, neuniformitatea procedurilor de interventie".
Intrebari in Educatie
In Invatamant asteptarile sunt contradictorii, in ciuda unui proiect-pilot care se deruleaza de mai multi ani. Proiectul-pilot s-a desfasurat in trei judete, Dolj, Iasi si Harghita, dar, dupa cum spun sindicalistii, s-a realizat mai mult scriptic decat faptic. Liderul FSLI Iasi, Violeta Amariei, arata despre ce e vorba: "In prima etapa, s-au restructurat unitatile scolare, care practic s-au comasat. A doua etapa a fost legata de finantare. La noi, bugetul se creioneaza, ca si in celelalte judete, in unitatea scolara, dupa care trebuie sa il prezentam direct Consiliului Local.
Dar Consiliul Local si-a facut un departament de finantare doar pe hartie, nu si-a luat efectiv responsabilitatea pe finante. si de aici problemele. Eu, ca director si contabil, duc bugetul la Consiliul Local, dar tot prin filiera Inspectoratului scolar Judetean. Consiliul Local a facut practic o intelegere tacita de genul «nu ne lasati pe noi sa gestionam aceasta chestie, ca ne e greu». Asadar, ISJ inca face aceasta activitate, desi, legal, ei nu ar mai trebui sa o faca".
Si Aurel Cornea, presedintele FSLI la nivel national, subliniaza cateva posibile puncte slabe ale descentralizarii. "In ultimii 20 de ani, politicul s-a implicat mult in desemnarea managerului de unitate scolara, iar in unele localitati s-a ajuns ca primarul sa spuna pe cine vrea in scoala si pe cine nu." Totusi, Cornea considera ca, in conditiile in care guvernantii vor gasi solutii pentru aceste puncte nevralgice, descentralizarea ar putea aduce si avantaje. "scoala va fi mai aproape de comunitatea locala, aceasta stie foarte bine ce nevoi are, mai ales ca noi acum, prin reforma invatamantului, vom pune pe alte baze anii de studiu, incat vom creste invatamantul vocational. Daca va creste ponderea invatamantului vocational, firesc este ca administratia locala sa isi spuna punctul de vedere fata de ce nevoi concrete are", explica Aurel Cornea.
