O metodă de distracţie răspândită în străinătate a ajuns recent şi în România. Este vorba despre jocurile în labirint, create în cele mai diverse locuri: parcuri, lanuri de porumb etc.
După ce a lucrat ca asistent de promovare turistică pentru Primăria Bruxelles-ului şi asistent de dezvoltare rurală în cadrul Ministerului Agriculturii din Belgia, Nicolae Marghiol (28 de ani) s-a întors acasă anul trecut cu o idee năstruşnică în cap: „A te pierde într-un labirint uriaş e o idee pe care mulţi dintre noi o avem din copilărie. Vă mai aduceţi aminte când eraţi mic şi completaţi labirinturi în reviste? Eu am lucrat în Belgia şi am văzut astfel de labirinturi făcute în sate ca să atragă turişti din mari oraşe. Atunci mi-a venit ideea”. Săptămâna trecută, Nicolae Marghiol şi-a văzut visul cu ochii, inaugurând primul „labirint dintr-un lan de porumb” din România.
Locaţia e satul Drăguş, amplasat la jumătatea distanţei dintre Făgăraş şi Transfăgărăşan. Suprafaţa pe care se întinde labirintul este de 3 hectare, acesta fiind parte dintr-un „ecoparc de agrement” de 6 hectare, care mai deţine şi un teren de fotbal, un loc de picnic şi un spaţiu de joacă pentru copii, realizate din lemn. Întreaga investiţie a costat 25.000 lei, fiind sponsorizată de primăria Drăguş şi de „Asociaţia Cele mai Frumoase Sate din România”.
Cum să-ţi faci un labirint
Nicolae Marghiol explică cum şi-a dus la îndeplinire visul: „Am făcut pe hârtie planul labirintului, cu cele trei piaţete şi forumul, după care l-am transpus la scară pe ogor prin măsurători topografice. Am semănat porumbul şi, deşi e un ecoparc şi nu e voie să îngrăşăm solul prea tare, anul ăsta a fost nevoie să-i administrăm îngrăşăminte, fiindcă înainte aici a fost o pajişte şi solul era sărăcit în nutrienţi. După pornirea în vegetaţie am plivit plăntuţele în aşa fel încât să respectăm forma labirintului”. Apoi au venit emoţiile: „Din cauza ploilor, porumbul nu mai creştea, însă şi-a revenit in extremis şi pe 20 august am avut inaugurarea. Acum înălţimea plantelor depăşeşte 2 metri”.
Piraţii din Caraibe s-au rătăcit în lanul de păpuşoi
În şase zile, prin culoarele labirintului s-au rătăcit 500 de curioşi. Sâmbăta şi duminica biletul costă 10 lei, pentru că labirintul e populat de o echipă de animatori braşoveni şi de voluntari locali, care pun în scenă diverse scenarii ce fac atmosfera mai palpitantă: „Făt-Frumos, Ileana Cosânzeana, Baba Cloanţa vă aşteaptă în labirint. Ileana Cosânzeana este furată de zmeu şi e ascunsă undeva în mijlocul labirintului. Ca să ajungeţi s-o salvaţi împreună cu Făt-Frumos, vă întâlniţi cu Sfânta Vineri, care vă dă indicii, la fel cu Păcală, care încearcă să vă păcălească, cu care trebuie să negociaţi să vă dea indicii încât să ajungeţi să o eliberaţi. Baba Cloanţa e cea care deţine cheia şi trebuie s-o convingeţi să v-o dea. Împreună cu Făt-Frumos deschideţi lacătul care o ţine ferecată pe Ileana Cosânzeana. Drept mulţumire, ea vă sărută pe obraz şi vă îndeplineşte 3 dorinţe”.
Piraţii din Caraibe e o altă animaţie menită să crească adrenalina vizitatorilor: „Dumneavoastră sunteţi Jack Sparrow şi trebuie să căutaţi comoara, care e ascunsă în nişte cutii ferecate într-un anumit loc. Trebuie să căutaţi nişte chei, spre care sunteţi ghidaţi de nişte indicii sau dacă rezolvaţi nişte probleme de matematică. Asta e în contratimp: 30-60 minute, depinde cât de mare e grupul”.
Intrarea în timpul săptămânii e liberă, însă atunci aventura e cea mai riscantă: „Iese din labirint numai cine răspunde corect la un set de întrebări afişate pe nişte panouri, despre cele mai frumoase sate din România. Dacă nu răspunde, nu iese”.
Istoria labirintului
Cel mai faimos labirint e cel din mitologia greacă, în care era ţinut captiv Minotaurul. Însă noţiunea de labirint a fost cunoscută şi de nativii americani sau de locuitorii din India şi Egipt. În Evul Mediu, sub catedralele gotice se obişnuia să se construiască astfel de circuite. Labirinturile în aer liber au început să fie la modă în Renaştere, astăzi fiind populare în multe ţări din Europa (Anglia, Franţa, Belgia, Cehia etc.). Numai în Statele Unite se estimează că sunt 1.000 de labirinturi, majoritatea regăsindu-se pe terenurile micilor fermieri, care obţin în acest fel nişte câştiguri suplimentare pentru fermele lor de la amatorii unor astfel de distracţii.
