Criza refugiaţilor în Europa pune în evidenţă o practică intens criticată în istorie – securizarea teritoriului prin ridicarea unor ziduri. Cel mai recent val de critici a fost stârnit de Guvernul Ungariei care a construit un zid de 175 de kilometri la graniţa cu Serbia şi a anunţat că va închide cu sârmă ghimpată şi beton şi graniţele cu România şi Croaţia.
Oficialii de la Budapesta argumentează că zidurile au rolul de a apăra Europa în faţa refugiaţilor, mai ales în condiţiile în care Ungaria se află la frontiera spaţiului Schenghen. De altfel, decizia nu a fost criticată de liderii europeni. Ungaria nu este singura ţară din Europa care a ridicat zidurilor în faţa imigranţilor.
Zidul Bulgariei, ridicat înainte de cel al Ungariei
Înainte de a creşte afluxul de refugiaţi care fug din zonele de conflict din Orientul Mijlociu şi Africa, la sfârșitul anului 2013, guvernul bulgar a ridicat la granița cu Turcia un gard cu sârmă ghimpată, lung de 30 de kilometri, și a sporit numărul patrulelor în zonă. Astfel, peste 40.000 de imigranți clandestini, majoritatea sirieni, au fost împiedicați să pătrundă în Bulgaria în anul 2014, față de numai 16.700 în anul 2013.
Totuși, în primul trimestru al anului 2015, 3.200 de refugiați au reușit să ajungă pe teritoriul bulgar.Prin urmare, în luna aprilie, guvernul de la Sofia a anunţat că intenţionează să prelungească, până în anul 2016, cu 82 de kilometri gardul de la granița cu Turcia.
Alte porţi spre Europa, blocate de Grecia şi Spania
Zidurile ridicate de oficialii din Ungaria şi Bulgaria nu sunt primele construite în ultimii ani pentru a opri afluxul de imigranţi – în 2012, Grecia a ridicat un gard de peste 10 kilometri, de-a lungul graniţei cu Turcia, potrivit vocativ.com.
Citeşte şi: Cum ar putea Arabia Saudită să rezolve criza refugiaţilor
De asemenea, încă din anul 2005, Spania a terminat construcţia unui zid care o separă de Nordul Africii. Mai precis, bariera a fost stabilită între oraşul spaniol de pe continentul african, Ceuta, şi oraşul Melilla – localităţi ce reprezintă cea mai accesibilă poartă spre Europa.
Care este utilitatea zidurilor împotriva refugiaţilor
„Utilitatea zidurilor împotriva refugiaţilor este că se rezolvă temporar o problemă. Sigur că pentru oamenii care vor să meargă spre Vest, pentru moment o să îi oprească. Însă, un zid funcţionează ca un dig – de aceea îi şi spune <<aflux de refugiaţi>> – se opreşte inundaţia dacă valul este suficient de mic, dacă este prea mare cedează”, a spus sociologul Mircea Kivu, care a precizat că este posibil să izbucnească conflicte interetnice în ţările care primesc refugiaţi, în funcţie de cât de bine funcţionează modelul multicultural în fiecare stat.
„La noi nici nu se pune problema. Doi afgani au început să plângă atunci când au ajuns în România. Nu cred că refugiaţii vor să rămână la noi. Uniunea Europeană nu îi poate lua de guler ca să îi oblige să rămână în România”, a mai spus Kivu.
De asemenea, în conformitate cu teoria unor oficiali din Europa, sociologul crede că este posibil ca între refugiaţi să existe şi afiliaţi ai unor grupări teroriste. „Însă, asta nu înseamnă că îi pot opri pe ceilalţi care fug de război. Aici este o problemă de intelligence, dacă pot găsi filtre eficiente”, a explicat Mircea Kivu.
Ziduri construite în afara Europei
Ideea de ridicare a unor ziduri pentru a împiedica migraţia nu aparţine ţărilor europene – aceasta a apărut, de-a lungul timpului, şi în alte continente, precum America şi Asia.
Unul dintre aceste ziduri, cel care separă India de Pakistan, este vizibil din spaţiu. Finalizată în anul 2004, bariera măsoară 547 de kilometri lungime, în regiunea Kashmir, disputată de cele două ţări. Scopul construcţiei este de a împiedica infiltrarea separatiştilor, care ar ataca civili şi militanţi în India, potrivit listverse.com.
India nu este singura ţară care a închis graniţa cu Pakistanul – Iran a construit un zid de trei metri înălţime pentru a împiedica accesul imigranţilor ilegali, dar şi pentru a opri traficul de droguri de la frontieră.
Similar, pe continentul american, SUA au construit un gard la graniţa cu Mexicul, pentru a împiedica afluxul de imigranţi ilegali şi traficul de droguri.
Ideea de zid a apărut cu mii de ani în urmă
Ideea ridicării unui zid există încă din secolul V î.Hr, când fost costruită prima parte a Marelui Zid Chinezesc, care avea scopul de a apăra teritoriul chinez împotriva nomazilor din nord. Construcția se întinde de-a lungul a 21.196.18 kilometri.
Mai recent în istorie, cu 26 de ani în urmă, cădea Zidul Berlinului, care a separat Berlinul Occidental și Republica Democrată Germană timp de aproape 28 de ani. Zidul a fost ridicat în perioada postbelică pentru a opri scurgerea forţei de muncă între Est şi Vest. În consecinţă, emigraţia a scăzut de la 2,5 milioane, în perioada 1949 – 1962, la numai 5.000 , între anii 1962 și 1989.
Deschideţi galeria foto de mai sus pentru a vedea imagini cu ziduri care au împărţit lumea.
