The Times a publicat în 1972 trei pagini de reclamă în care erau glorificate reușitele Partidului Comunist Român, dar și moștenirea dacică. Calupul publicitar l-a revoltat pe Ion Rațiu, care a trimis cotidianului o scrisoare de protest.
Trei pagini de reclamă pentru România socialistă, cu poza lui Nicolae Ceaușescu, uriașă, pe prima, au fost cumpărate de statul român, în 1972, în cotidianul britanic The Times. Pe 29 decembrie, autori români precum Adrian Păunescu afirmau cu mândrie, în limba engleză, că sunt comuniști și le prezentau eventualilor turiști britanici câteva obiective de vizitat, precum combinatele siderurgice de la Reșița sau Galați.
Citește și: O gafă uriaşă. Cum l-a lăudat revista americană Time pe Ceauşescu
Suplimentul publicitar, publicat de către The Times cu mențiunea că este vorba de “reclamă”, a avut un titlu simplu: “România”. Pe prima pagină, lângă poza de dimensiuni mari a dictatorului comunist a fost adăugat un citat dintr-o cuvântare a sa, tradusă de asemenea în engleză. “Scopul suprem al societății pe care o construim este de a servi Omul, implementarea aspirațiilor de stânga ale întregului popor”, le transmitea Nicolae Ceaușescu și cititorilor săi din Occident. “Societatea socialistă nu reduce Omul la rolul de forță de producție”, prin comparație cu societatea capitalistă în care trăiau cei care au cumpărat ediția din 29 decembrie 1972 a The Times, “ci îl vede ca pe beneficiarul întregului progres științific și cultural obținut de-a lungul veacurilor”, declara fostul conducător al României comuniste.
Imediat sub fotografie și citat au fost publicate două texte scrise de către Ion Mitran și Adrian Păunescu. Poetul continua ideea lui Nicolae Ceaușescu privind importanța omului în socialism. “Sunt membru al Partidului Comunist Român, membru al unui partid care este astăzi printre primele din lume care apără valorile umanismului și umanității”, scria acum patru decenii Adrian Păunescu.
De la „geniul daco-roman“ la „geniul românesc“
Scriitorul nu s-a jenat să mistifice realitatea prezentată cititorilor celebrului cotidian britanic. “Partidul nostru a spus NU șovinismului, rasismului, fascismului, prostiei, naționalismului, regionalismului sau cosmopolitismului. Am spus NU abuzurilor de tot felul, inegalității, imoralității și parazitismului social. Am spus NU non-valorii, deoarece singura co-existență inadmisibilă din principiu este coexistența răului și a binelui”, susținea liderul Cenaclului Flacăra.
“O excursie istorică prin România”, articolul din pagina a doua din acest supliment publicitar al The Times, conținea tocmai o trecere în revistă a trecutului multimilenar al țării, de la “geniul daco-roman” la “geniul românesc”, de la cultura Cucuteni până la noile centre industriale Hunedoara, Reșița sau Galați. Articolul, semnat de Iulian Antonescu și Vasile Drăguț, a fost redactat în aceeași limbă de lemn pe care cititorii români erau obișnuiți să o găsească în “Scânteia” sau alte oficioase comuniste. “Geto-dacii, o entitate curajoasă, îndrăgostită de libertate și receptivă la mesajul progresului, au purtat un dialog permanent cu viguroasele civilizații mediteraneene, grecească și elenistică, ilustrat strălucit în viața orașelor grecești de pe coasta pontică românească – Histria, Tomis și Callatis”, scriu cei doi autori, ambii profesori universitari.
Vasile Drăguț, devenit patru ani mai târziu rector al Institutului de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din București, și Iulian Antonescu vor ca și britanicii să afle despre continuitatea românilor în acest spațiu carpato-danubiano-pontic, o continuitate contestată adeseori de minoritatea maghiară din Transilvania. “Etnicii maghiari, germani și sârbi trăiesc aici în bună vecinătate cu elementele locale vechi. Poporul român, trăgându-și seva din vechiul trunchi dac, continuă existența sa de secole ca un factor dominant locuind în cea mai frumoasă provincie într-o coexistență exemplară cu naționalitățile menționate mai sus”, precizează autorii textului publicat de The Times. Articolul este însoțit de fotografii cu schiori în Munții Carpați, Mănăstirea Voroneț și câteva hoteluri din stațiunea Olimp.
Deschide GALERIA FOTO pentru a citi în întregime cele trei pagini de reclamă pe care autorităţile române le-au cumpărat în The Times.
„Școala, un factor principal al unei noi civilizații“
Pagina a treia de publicitate pro-românească conține alte două articole de major interes pentru britanici și o fotografie a clădirii Universității Politehnicii din București, pe atunci abia construită. Primul vorbește despre “școala, un factor principal al unei noi civilizații în România” și este semnat de Mircea Malița, ministru al Învățământului la acel moment. În al doilea apare din nou Omul, sub titlul “Perspective umaniste în literatură și artă”, expozeul fiind semnat de criticul literar Valeriu Râpeanu. “Originalitatea literaturii și artei noastre derivă chiar din originalitatea și noutatea subiectelor abordate. Schimbările sociale și morale pe care le oglindesc în cadrul unui proces complex de transfigurare și sublimare a înțelesurilor au un profund impact asupra substanței artistice, asupra orientării inspirației, asupra diversificării ipostazelor, stilurilor și formelor de expresie”, afirma Valeriu Râpeanu.
Pagina mai conține și două machete de reclamă. Una pentru Fondul Plastic, care în 1972 a început “producerea de culori pentru pictură, cu o gamă diversificată (ulei, tempera, guaşe, acuarela, etc.), cu mare succes pe piaţa internaţională, fiind de bună calitate şi la preţuri rezonabile”, potrivit site-ului Uniunii Artiștilor Plastici. Cea de-a doua promova casa de discuri Electrecord, care anunța că așteaptă “cu plăcere” comenzi.
Cuba nu invita turiștii să admire realizările lui Fidel Castro
„O reclamă de print este formată din două părți: text și vizual. Măcar una dintre cele două ar trebui să îți atragă atenția, să te intrige, să îți pună întrebări, să te facă să vrei să afli mai multe despre produs. În cazul advertorialului din The Times, primul lucru pe care îl vezi este fața lui Nicolae Ceaușescu (probabil nu foarte cunoscută în Marea Britanie în acel moment), iar primul lucru pe care îl citești, în afară de neatractivul titlu «Romania», este un citat din același Nicolae Ceaușescu, scris într-o limbă de lemn destul de respingătoare pentru un cititor obișnuit al presei britanice, și care pe deasupra nu conține nici o informație care ar putea trezi interesul”, este analiza suplimentului publicitar din cotidianul The Times realizată de scriitorul și scenaristul Alex Tocilescu, copywriter la agenția de publicitate Graffiti BBDO.
Poziția acestuia este categorică. “La întrebarea dacă e vorba de o reclamă bună, răspunsul este «Nu»”. Printre argumentele folosite de Alex Tocilescu se numără faptul că, de exemplu, cititorul nu știe care este concret produsul ce i se prezintă. “Nu se vorbește despre România ca țară turistică, ci despre o Românie care a atins culmile socialismului, o Românie protocronistă, o Românie cu un conducător destoinic și înțelept, care nu doar construiește omul nou, ci mai și îndrumă oamenii de litere în direcția potrivită. Cred că Cuba (ca să fac o comparație cu o altă țară socialistă) nu invita turiștii să admire realizările lui Fidel Castro, ci să stea pe plajă cu un Cuba Libre într-o mână și o havană în cealaltă”, a explicat copywriter-ul Graffiti BBDO.
Alex Tocilescu este de părere că, din perspectiva unui publicitar de astăzi, textele sunt de necitit. “Nu cred să existe vreun copywriter întreg la cap care să includă «centrele industriale» din Hunedoara, Reșița, Galați, Pitești și Brazi sau hidrocentrala de la Bicaz într-o listă de posibile obiective turistice. Din perspectiva unui jurnalist, ele sunt pe alocuri destul de surprinzătoare; cine s-ar aștepta să găsească numele unor compozitori de muzică cultă (Anatol Vieru, Aurel Stroe sau Laurențiu Profeta) într-un articol «angajat» și superficial despre cultura contemporană?”, a menționat acesta. Publicitarul s-a declarat surprins cel mai mult de textul lui Iulian Antonescu și Vasile Drăguț, deoarece articolul ar putea fi preluat și astăzi, la 43 de ani de la publicare, de conducătorii actuali din Turism. “Pentru că în continuare oficialii români insistă să creadă că mânăstirile din Moldova sau complexul lui Brâncuși de la Târgu Jiu pot transforma România într-o forță a turismului european”.
Alex Tocilescu crede că autoritățile comuniste au greșit când au încercat să cumpere reclamă în acest cotidian din Marea Britanie. “The Times e cunoscut. The Times are o ditamai reputația. Și deci ce mai contează că e un ziar profund conservator, ai cărui cititori nu au (și nu aveau nici în 1972) nici cea mai mică urmă de simpatie pentru comunism? Sigur, un cotidian de stânga, ca de exemplu The Guardian, ar fi fost mai indicat, dar probabil că a primat mândria națională (sau mai curând un ordin dat de cineva cuiva)”, este opinia lui Alex Tocilescu.
Am solicitat redacției The Times să ne transmită câți bani a plătit statul român pentru cele trei pagini de reclamă de acum patru decenii, dar nu am primit nici un răspuns din partea jurnaliștilor britanici.
Ion Rațiu a criticat reclama comunistă
Publicarea de către The Times a celor trei pagini de reclamă despre România, în 1972, a stârnit nemulțumirea lui Ion Rațiu, care trăia în acele vremuri în Marea Britanie. Țărănistul a trimis redacției, pe 9 ianuarie 1973, o scrisoare de protest, publicată de către cotidianul britanic. “Domnule, suplimentul frumos produs despre România prezintă o imagine atât de distorsionată încât nu ar trebui să treacă fără observație și să beneficieze de autoritatea și prestigiul The Times. În primul rând, Partidul Comunist nu este moștenitorul natural al istoriei României. De fapt, a fost impus României de ruși prin forța armelor”, le explica liderul țărănist aflat în exil redactorilor britanici. Acesta afirma că nici un român, și, posibil, nici chiar Nicolae Ceaușescu, nu crede cu adevărat în doctrina comunistă, “care este total străină etosului românesc. România modernă a fost construită de bărbați care au privit spre Vest și spre democrația liberală”.
Ion Rațiu îl contrazice și pe Adrian Păunescu, care afirmase în The Times că este un scriitor comunist care iubește libertatea. “Se referă la canalul Dunărea-Marea Neagră, unde circa 200.000 de «dușmani de clasă» au fost omorâți, sau la libertatea pe care poporul român nu o are de a pleca din țară dacă doresc, să citească ce vor, să se adune și să discute ce vor, să aleagă, ca lideri, pe cine le convine?”, se întreabă și îl întreabă și pe Adrian Păunescu fostul lider țărănist.
Ceaușescu voia să apară în ziarele occidentale
Fostul dictator comunist a dorit ca aparatul său de dezinformare să creeze canale permanente de acces la cele mai prestigioase mass-media occidentale, a arătat, în 2009, Jurnalul Național. “Drept consecinţă, directivele sale politice pe linia operaţiunilor de dezinformare au inclus în mod automat ziare ca New York Times, The Wall Street Journal, The Times, Le Monde, Le Figaro, Frankfurter Allgemeine Zeitung, Neue Zürcher Zeitung, Corriere de la Sera”, afirma cotidianul.
România a mai reușit să publice în The Times o pagină cu conținut propagandistic și în 1988. “Publicarea s-a realizat sub pretextul aniversării jubiliare a întregirii statului naţional român la 1 Decembrie 1918. Operaţiunea a fost finalizată prin intermediul unui agent de influenţă occidental cu relaţii în redacţia ziarului menţionat”, a susținut Jurnalul Național. Deși a fost o reclamă plătită, impactul politic al apariţiei materialului respectiv a depăşit acest statut şi a creat un val de reacţii negative atât în cercurile politice, cât din partea opiniei publice britanice şi internaţionale.
