19.7 C
București
sâmbătă, 27 iulie 2024
AcasăLifestyleFoodCriza pune pe butuci orasele mici

Criza pune pe butuci orasele mici

In orasul Huedin din judetul Cluj criza financiara a lovit fara mila. Localitatea a ramas, practic, fara economie, dupa ce toate fabricile s-au inchis ori s-au mutat in alta parte. Sute de familii au ca sursa de venit doar ajutoarele sociale oferite de stat si supravietuiesc cu produsele agricole pe care le obtin de pe micile ogoare din preajma orasului. In contrast cu orasul cu oameni saraci si demoralizati, zona din jurul Huedinului prospera de pe urma turismului ori a micilor ateliere mestesugaresti. La doar cativa kilometri se afla cel mai bogat sat din Romania, Izvorul Crisului. Insa in satele din Apuseni afacerile care functioneaza sunt cele de familie, asa ca locuitorii oraselului nu gasesc de lucru nici macar ca slugi pentru satenii bogati.

 

In asteptarea primaverii si a inceperii lucrarilor agricole, anotimp care la Huedin vine tarziu, oamenii pierd vremea pe strazi sau in carciumile care vand bautura ieftina. Ei glumesc amar si spun ca Huedinul este pe cale sa se transforme in cea mai mare comuna electrificata din zona. Altii spun ca orasul se pregateste sa devina suburbia unei comune mai bogate. In acest moment, primaria este cel mai mare angajator. Insa este vorba de o primarie saraca, avand un buget mult mai mic decat cel al unor comune precum Apahida ori Jucu. Dezolarea oamenilor este sporita de faptul ca, tot din pricina crizei, o investitie de 70 milioane euro, adica mai mare decat cea a companiei Nokia de la Jucu, a fost amanata pe termen nedefinit.

 

O biserica cu arhitectura gotica si cu turla semeata se inalta la stanga soselei ce leaga Clujul de Oradea. Zidurile bisericii reformate se afla indaratul unui parculet, in care cativa copaci dormiteaza sub covorul gros de zapada. Linistea este sparta de rasetele copiilor care se intorc de la scoala si de vuietul masinilor care trec in viteza prin centrul orasului. Este vorba de masinile aflate in tranzit, pentru ca, din lipsa banilor, localnicii se deplaseaza tot mai des cu bicicleta sau "pe pedes apostolorum", adica pe jos. "Gata, nu mai avem bani de benzina, asa ca facem sport", spune Miklos-bacsi, un batranel pe care il cheama Nicolae Lung, dar caruia toata lumea de pe strada ii spune Miklos, pentru ca mama sa a fost unguroaica venita de langa Debrecen. Miklos-bacsi a iesit la pensie in 2004 si spune ca in viata mai asteapta doua lucruri: postasul cu pensia si moartea.

Langa parc se inalta o cladire veche de mai mult de un secol, care are arhitectura sobra a cladirilor publice din ultimele decenii ale Imperiului Austro-Ungar. Este Primaria, care, ziua, este mai mult goala. Pe partea dreapta a strazii principale se inalta cateva magazine cu vitrine frumos impodobite. Pe strada este forfota mare. Desi este o zi lucratoare, multimea mare de oameni care se afla in centrul orasului, unde localnicii povestesc fara graba, da Huedinului un aer de sarbatoare. Din pacate, locuitorii oraselului nu au nimic de sarbatorit. Pe strada se afla atat de multi oameni pentru ca, pur si simplu, acestia au devenit someri si ies pe strada pentru ca acasa nu au ce face. Huedinul este un oras lovit necrutator de primul val al crizei economice. Practic, orasul a ramas fara economie privata. In oras mai functioneaza motelul Montana, de la intrarea dinspre Cluj, cateva baruri, agentii bancare si cateva magazine.

 

Acestea nu se vor inchide niciodata, pentru ca oamenii vor trebui sa manance, indiferent cat de mult va dura criza, spune un barbat care a iesit, posac, in lipsa de altceva mai bun, sa bea un pahar cu rachiu ieftin in centrul orasului, intr-un bar situat langa statueta lui Horea, eroul motilor.
In fata complexului comercial Vladeasa, unul dintre somerii din Huedin, Calin Neag, rasfoieste un saptamanal de anunturi gratuite. "Caut de lucru. As fi dispus sa fac naveta la Cluj, desi daca plec cu trenul, trebuie sa plec cu mai mult de doua ore inainte, ca sa merg la serviciu. Am lucrat ca tamplar, insa acum, cu criza asta, locurile de munca in meseria mea sunt tot mai putine", zice barbatul de 35 de ani. El spune ca mai are niste bani pusi deoparte, pentru ca acum doi ani socrii sai au vandut pe bani grei o bucata de teren in comuna Floresti, langa Cluj. "Daca nu aveam banii astia, nu stiu ce-am fi facut.

 

Am un copil de crescut", spune Calin Neag. Daca nu va gasi de lucru in Cluj, el are de gand sa se asocieze cu niste vecini, care au lucrat la fabrica de mobila, inchisa acum o jumatate de an, si sa se apuce de construit cabane pentru oraseni.
Ildiko Nagy a fost femeie de serviciu in-tr-un restaurant care s-a inchis. "Nu stiu ce o sa ma fac. Am 47 de ani. La varsta mea nu stiu daca ma mai angajeaza cineva. Sotul meu a fost si el dat afara. Probabil ca o sa trebuiasca sa vindem apartamentul nostru si sa ne mutam la parintii mei, langa Jibou, unde avem ceva pamant", spune femeia.

Magazinele si barurile din Huedin nu sunt doar pentru localnici. In oras vin sa se aprovizioneze sateni din mai toata zona Calatei si a vaii superioare a Crisului. Iar multi dintre satenii din aceasta parte a Muntilor Apuseni sunt mult mai bogati decat locuitorii orasului. Langa Huedin se afla satul Izvorul Crisului, cea mai bogata localitate rurala din Romania. Aici, oamenii au cu totii ori cate o taraba cu suveniruri pentru turisti, ori cate un atelier de sculptat lemnul sau de olarit, cate o tesatorie in care folosesc lana de la oile care haladuiesc in turme de sute de capete prin vaile Muntilor Apuseni, ori cate o cojocarie, din care ies adevarate minuni ale artei populare. si tot in zona Huedinului se afla satul Sancraiu, unde se afla peste 40 de pensiuni care atrag, an de an, mii de turisti din strainatate. Cei mai multi sunt turistii unguri, care trag la pensiunile si hanurile tinute de conationalii lor din Sancraiu. In aceasta localitate preturile sunt calculate in forinti.

 

Zsolt, unul dintre cei care detin o pensiune in Sancraiu, nu stie exact cati lei costa inchiriatul unei camere, dar poate sa spuna pretul in moneda nationala a Ungariei. Mai in munte se afla statiunile Belis si Marisel. La cateva zeci de kilometri departare de Huedin, muntii acoperiti de codri intunecati de conifere intalnesc o salba de lacuri montane, pline de pastravi. Asadar, zona este o adevarata mina de aur pentru localnicii cu initiativa. Motii au in sange simtul afacerilor. Nu degeaba, in timpul Austro-Ungariei, ei erau porecliti "evreii muntilor", pentru priceperea lor in negocieri. Toti acesti moti bogati se aprovizioneaza cu cele de trebuinta unei gospodarii de la magazinele din Huedin.

Oamenii, marcati inca de perioada comunista
In oras insa perioada comunista si-a pus amprenta asupra mentalitatii oamenilor, care par lipsiti de initiativa. Desi orasul este unul pitoresc si este situat chiar langa drumul E 60, aici exista de o suta de ori mai putine locuri de cazare decat in Sancraiu. Cu toate acestea, o vreme orasul a cunoscut o perioada de inflorire. Pentru ca in Huedin nu exista retea de gaz metan, Guvernul Regatului Danemarcei le-a oferit o finantare autoritatilor locale, care au construit o centrala termica cu rumegus, ce incalzeste 500 de apartamente din blocurile Huedinului. "Numai ca, acum, este tot mai greu sa procuram combustibil. Acum cativa ani luam pe gratis rumegusul de la gatere si de la atelierele de tamplarie, care se bucurau ca scapa de deseuri fara sa plateasca nimic. Doar ca, de ceva vreme, pe piata a intrat o firma din Ungaria, care cumpara rumegusul", spune noul primar al Huedinului, Mircea Morosan.

 

Acesta a renuntat la traiul tihnit din Cluj, unde era consilier judetean, medic si, o vreme, presedinte al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate, ca sa incerce sa repuna pe picioare Huedinul. Numai ca acest lucru pare imposibil. Bugetul orasului va fi, in acest an, de maximum 130 de miliarde de lei vechi. 30 de miliarde de lei vechi reprezinta salariile profesorilor. Din restul sumei de 100 de miliarde de lei, Primaria mai trebuie sa plateasca salariile angajatilor administratiei locale, ale cadrelor medicale, ai politistilor comunitari si ale lucratorilor din serviciile publice. Practic, Primaria este de departe cel mai important angajator din oras.

Faliment dupa faliment
Cea mai importanta unitate economica din Huedin, fabrica de mobila Vladeasa, unul dintre furnizorii IKEA, a dat faliment, iar 400 de oameni au ramas pe drumuri. Cealalta fabrica importanta din oras, Napolact, subsidiara grupului olandez Friesland, avea, inainte de inceperea crizei, aproximativ 250 de angajati. Acum, Napolact a decis sa renunte la fabrica de produse lactate si sa transfere productia la unitatea sa din comuna Baciu, chiar langa Cluj-Napoca. "In fiecare luna, de la fabrica pleaca 10-15 oameni", spune primarul Mircea Morosan. El a discutat cu reprezentantii Napolact si spera sa salveze cateva locuri de munca la o sectie care prelucreaza laptele de capra. Insa acest lucru pare greu de realizat. Dupa ce si fabrica Napolact isi va inchide portile, cel mai mare angajator privat din oras va avea 15 locuri de munca, cu tot cu contabila si director.

 

Ca urmare a acestei stari de lucruri, oamenii vor saraci si mai mult, iar bugetul local va deveni si mai firav. Un simplu agent de paza de la Ocolul Silvic a ajuns sa fie privit cu invidie de catre somerii din oras, care se pot baza doar pe banii pe care ii vor primi de la Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca, precum si pe produsele micilor ogoare, pe care cei mai multi dintre oraseni le detin in imprejurimile Huedinului. "Apai, acuma ce sa facem? Facem sa ne ajunga banii de pe o luna pe alta, chiar daca-s putini", spune Marin Negru, unul dintre barbatii care au iesit la amiaza ca sa cumpere de mancare. Marin Negru locuieste intr-o casa de la marginea orasului, care, in afara de curent electric, nu are nimic din utilitatile unei case urbane. "Focul il fac cu lemne, deci ii mai ieftin, apa de la fantana si am si niste gaini, niste porci, deci n-om muri de foame", spune barbatul imbracat intr-o haina veche de blugi. "Acum lucrez in cariera de piatra in Bologa.

 

Oamenii se descurca cum pot. si eu ma descurc cam greu cu doi copii. Pana acum n-am ramas cu facturi neplatite. si vecinii se descurca, pentru ca mai au pamant pe la tara", se amesteca in vorba Vasile Pop. In fiecare dimineata, el se trezeste la ora 4.00, pentru ca la 6.00 sa isi inceapa munca. "Ii greu, da’ in vremurile astea trebe sa te tii de serviciu", spune muncitorul de la cariera de piatra. Un vecin ii tine isonul: "Is multe firme inchise. Cam unde se lucreaza mai este numai fabrica de lapte, care se muta la Cluj in doua-trei luni. Nu stiu cum se vor descurca oamenii. Noroc ca eu lucrez la Grupul scolar Huedin, lucreaza si sotia si mai avem si cate ceva din agricultura", spune Niculae Marincas, care se indreapta grabit catre casa dupa ce si-a cumparat o paine.

Un batranel, Viorel Marian, are chef de glume. "Acuma, situatia ii ca in bancul ala cu Hrusciov. Dumneata nu il stii pe Hrusciov pentru ca esti prea tanar. Avea, asa, o palarie de paie, impletita frumos. si mere el cu o Ceaika printr-un sat, vede o batranica cu naframa pe cap si o intreaba: «Unde meri, tovarasa?». «Apai, ma duc la cooperativa, ca sa ii cumpar la fiu-meu un automobil!», ii zace batrana. «Un automobil, da’ i-ai mai cumparat si altceva?», o intreaba Hrusciov. «Ie, i-am mai cumparat un aragaz, un televizor…». «Da’ stii tu, tovarasa, cine mi-s io?». «Nu stiu». «Apai, io is Hrusciov!». «Tulai, ma, Nichita Sergheevici, am crezut ca esti vreun turist strain. No, tie pot sa iti zac: ma duc la cooperativa ca sa cumpar foacare! (n.r. – chibrite)» ii zace batrana", rade cu gura pana la urechi Viorel Marian.

Speranta moare ultima
Totusi, exista oameni care nu si-au pierdut speranta. Primarul Mircea Morosan este unul dintre ei. El spune ca grupul Knauf a cumparat un teren de langa oras, unde vrea sa construiasca o fabrica de rigips, care va prelucra in Huedin caolinul extras din cariera de la Aghiresu. "Valoarea investitiei va fi de 70 milioane de euro, adica mai mult decat investitia Nokia de la Jucu. Insa, pentru ca sunt probleme in domeniul constructiilor, unde nu mai este cerere, Knauf va incepe investitia doar dupa criza", spune Mircea Morosan. Unul dintre consilierii locali, Razvan Padurean, spune ca exista si un investitor italian, care ar dori sa construiasca o fabrica de furtunuri pentru mare presiune, cu insertii metalice. Insa si aceasta investitie va incepe abia dupa criza.

» Proiecte
Marile sperante ale primarului din Huedin, Mircea Morosan, se leaga pentru aceasta perioada de fondurile publice pentru proiectele de investitii. Este vorba de reabilitarea a 21 kilometri de retea de apa-canal, realizata de Compania de Apa Somes din Cluj, cu ajutorul unei finantari ISPA. Lucrarile vor fi executate de o firma din Ungaria, care va aduce 30 de muncitori in oras. In Huedin, primarul spera sa aduca si o conducta de gaz metan, de la Aghiresu, care sa poata favoriza dezvoltarea unor afaceri private. Un alt proiect prevede construirea a doua blocuri de catre ANL, totalizand 54 de apartamente. O alta investitie, de 100 de miliarde lei, se refera la constructia unui campus scolar care sa adune la scoala toti copiii din aceasta parte a Apusenilor.

» Umor involuntar
Orasul Huedin este faimos in Rusia inca de pe vremea cand trupele sovietice au navalit in Transilvania in lupta cu armata horthysta. Faima Huedinului este identica cu cea de care se bucura una dintre statiunile croate in Romania. si asta, pentru ca "odin" inseamna cifra "unu" in limba rusa", iar "hui" este denumirea populara pentru organul genital masculin. Acesta este motivul pentru care majoritatea turistilor rusi se fotografiaza langa placuta care indica denumirea localitatii, la intrarea in oras.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă