» O vaca de lapte costa intre doua si cinci milioane de lei vechi. Uneori, in pret intra si vitelul ei. Cu atat isi vand animalele din batatura taranii din satele urgisite de Dumnezeu din estul judetelor Bacau si Neamt.
» In Fundul Tutovei si la Lipova din Bacau sau in catunul Nistria din Neamt oamenii dau vitele aproape pe degeaba samsarilor.
» Seceta, cumulata de ani si ani, a parjolit fanetele, a secat fantanile si a distrus culturile. Oamenii s-au saturat sa auda cum zbiara vitele de foame sau sa priveasca neputinciosi cum mor de inanitie.
"Hai, Sandele, hai, barbate, haide sus!", se roaga Mariana Gradinaru din satul Fundul Tutovei, comuna Plopana, judetul Bacau, o moldoveanca apriga de 48 de ani, de vitelusul ei cazut intr-o rana la marginea grajdului. Are vreo 50 de kile, dar, la varsta lui, trebuia sa sara de 80. Ma-sa e pe imas la pascut de buruieni, ca doar astea mai cresc pe dealurile din jurul satului. Porumbul, altadata pe timpul asta cat un stat de om, abia iti trece de genunchi, iar floarea-soarelui are palaria cat o palma de copil de tata. "N-avem apa in fantani si aducem de la trei-patru kilometri cu caruta. Nici mancare sa dam la vite n-avem… Dac-ar veni niste ajutoare cu nutret, sau ceva…", se jeluieste femeia in timp ce trage de un carut de butelie cu gabaritul depasit de un balot cu un soi de iarba vesteda culeasa de pe un deal chelit de soare.
"Cum sa dau calu’ pe nimic?"
Vecina-sa de peste ulita, Lacramioara Roman, si-a maritat vaca de opt ani, cu un vitel de doua luni, pe sase milioane. Normal, pretul corect batea spre 20 de milioane de lei vechi. "Am plans dupa ea, Doamne-Doamne… Da’ decat s-o auzi cum zbiara in ocol de foame, o dai si de pomana", povesteste cu un nod in gat taranca. In Fundul Tutovei, sat cu 550 de locuitori, n-a mai plouat decat o data din mai si oamenii au ajuns la disperare. "Curand or sa le dea oamenii drumu’ la vaci pe camp sa se duca care-ncotro…", spune femeia in timp ce mesteca in picioarele desculte colbul din ograda. "Doar pe ea o mai am in curte", ne-o arata moldoveanca pe Stela, o iapa costeliva de trei ani. "N-o dau nici sa mor. Imi dau negustorii pe ea un milion si ceva. Cum sa dau calu’ pe nimic?", se zburleste dintr-o data.
O caruta de lucerna – 8 milioane de lei vechi
In Fundul Tutovei porumbul a ajuns la 12.000 de lei kilogramul, rosiile – 35.000, iar ardeii – 40.000. O caruta de fan uscat costa 200 RON, iar una de lucerna proaspata, daca o gasesti, ca iese tot satu’ in drum sa vada minunea, bate peste 8 milioane si te tine doar doua saptamani, ca vita mananca de trei ori pe zi si tot nu ii ajunge. In toata comuna Plopana, cu 3.333 de locuitori, potrivit ultimului recensamant, au secat definitiv 10% din cele 300 de fantani, iar restul au o apa maloasa de n-o beau nici broastele. "Nu se mai rezolva nimic! Daca nu ploua sanatos, si nu va ploua, nu stim… Fereasca Dumnezeu!", proroceste sumbru Vasile Cucu, viceprimarul Plopanei. Carciuma sateasca, altadata plina ochi la amiaza, are un singur musteriu. Il cheama Gheorghe Savelu, are 80 de ani si a fost presedinte de CAP pe vremea comunistilor. Din pensie are bani de cateva beri zilnic si, ametit de bautura si caldura, dezbate cu vanzatoarea subiectul zilei: pretul animalelor.
Palma lui Dumnezeu
Lipova de Bacau, comuna cu 2.900 de suflete impartite in sapte sate, e la fel de batuta de soarta. "Pasunea e problema. S-a uscat iarba. Au vandut oamenii si pana acum vitele, dar o sa vina iarna si n-o sa mai aiba cu ce sa le mai tina nici pe cele care au mai ramas", explica sec Costel Baciu, primarul asezarii. "A facut popa si slujba pentru ploaie cu doua zile inainte de Sfantu’ Ilie. A adus «Sfanta» de la Manastirea Trifesti, de langa Roman, si tot degeaba", povesteste cu ciuda omul. "E o palma data de Dumnezeu. Nu numai la adresa localitatii noastre, ci asupra intregii tari. Icoana ce am adus-o se zice ca aduce ploaia, pentru ca a fost gasita de niste ciobani deasupra apelor, plutind. Anul asta n-a mai facut nici o minune. A plouat prea putin. Eu le zic oamenilor sa nu-si piarda credinta", il completeaza pe primar tanarul preot Petru Balaita, in varsta de doar 29 de ani. In ultimele trei saptamani, la Lipova s-au vandut 33 de vite din cele 900 inregistrate.
"Nu dau caii la samsar!"
"Mai bine taiate sau date pe garla… Cum sa iei patru milioane pe trei cai?", se zborseste la o sticla nea Mitica Palade, om la 70 de ani, care n-a mai vazut prapad ca acum decat la foametea de dupa razboi. Soarbe cu ciuda dintr-un pahar plin ochi cu un lichid de o culoare incerta turnat din sticla pe care scrie "Bautura spirtoasa". Costa 50 de bani suta de mililitri, dar suma pare mult prea mare pentru el din moment ce barmanul, un pici de 8-9 anisori, il noteaza intr-un caiet dictando de o suta de file, in care fiecare pagina reprezinta un debit curent pentru clientii bodegii. In gura mai are patru dinti, cu totii aliniati in fata, pe mandibula, iar degetele mari de la picioare se aerisesc nervoase prin gaurile unor adidasi condamnati la o moarte in chinuri. "Fir-ar a dracului de viata! Nu dau caii la samsar!", se supara mosul.
"Vin astia si-ti bat la poarta…"
Viorel Draganescu, din Lipova, are 56 de ani si pare instarit. Are patru vaci, toate cu vitei. Curtea e ingrijita. Grajdul curat. Paie mai are, sus in sura, dar nu sunt suficiente. Acum o saptamana a vandut doua viteluse de sase luni, la o suta si ceva de kile, cu 20.000 de lei vechi kilogramul "in viu". N-a facut nici o afacere, dar nu mai avea ce sa le dea de mancare. Plangeau animalele in staul. "Vecina-meu, Neculai Baciu, a luat pe o vaca de 12 ani trei milioane si ceva", da din casa taranul. "O sa mai vand si io pana la toamna. Precis! Vin astia si-ti bat la poarta… stiu ca esti vai mama ta si n-ai incotro… Rau de noi!", zice taranul in timp ce se scarpina pe spinare cu o nuia smulsa din gard. Apoi scuipa sanatos, cu ciuda, in batatura plina de balegi uscate.
O cruce mare pentru apa
In catunul Nistria, sat apartinator de comuna Boghicesti, la vreo 25 de kilometri est de Roman, traiesc in pace vreo 350 de insi impartiti in 74 de gospodarii. Acum trei saptamani, in sat erau 70 de vaci. Acum numeri doar 30 de capete. Aici e dezastrul aproape de final. Fantanile au secat de tot, iar costisele unde vitele mai puteau sa pasca niscaiva iarba sunt parjolite definitiv de seceta. Oamenii isi vand animalele cu doua milioane bucata. Asta daca au noroc. In puturile satului apa balteste si a prins matasea broastei. "Cine se trezeste de dimineata mai prinde o galeata de apa buna. Dupa aia, doar noroi", se plang in cor satenii, adunati ciopor pe ulita cu macadam botezata pompos Strada Principala. Ieri a fost sarbatoare. Un eveniment care se va mai petrece cel putin dupa o saptamana. O cisterna a pompierilor din Roman le-a adus noua tone de apa proaspata. Au iesit cu totii, de la batrani pana la tancii de-o schioapa, care cu butoaie, care cu bidoane de 20 de litri sau pur si simplu cu galeti, sa ia apa si s-o duca acasa. "M-am trezit ca vine unu’ cu un bidon de doi litri de cola sa i-l umplu de la furtunul de incendiu", se amuza amar un pompier. Oamenii se imbulzesc la ciocul furtunului de parca ar curge miere, nu apa de hidrant prin el. Cum incepe sa-si umple recipientul, fiecare fara gres isi face o cruce mare. "E la moda", face haz de necaz alt pompier.
"Mi-a plans inima’n mine!"
"Acum o saptamana am dat o vacuta, cu vitel cu tot, cu doua milioane si trei sute de mii de lei. Vaca avea vreo trei sute patruj’ de kile si vitelul o suta. Mi-a plans inima’n mine, da’ asta e. Porumb nu e, apa nu e, nimica nu e…", plange Anicuta Bondor, mama de patru copii. "Noi nu ne mai spalam, stam asa cu rapanu’ pe noi", sare si o mamaie in sprijin.
Au sapat oamenii cu cazmalele o gaura de doi metri adancime sa le puna pompierii apa pentru vite. E mai mult noroi, dar decat deloc… Mai grav e ca nu se mai pompeaza apa in ea ca s-a trezit unul, nu se stie cine, de-a parat la judet ca oamenii folosesc apa sa-si lipeasca zidurile caselor de chirpici, crapate de arsita.
Indemnuri
» "Vindeti animalele, ca va dam noi bani!"
"Oamenii au ajuns sa-si vanda animalele din mai multe motive. Pe de-o parte, seceta cu implicatiile ei, lipsa apei si a nutretului si pe de alta parte faptul ca tot tineretul e plecat la munca in strainatate, in special in Italia si Spania. "Vindeti animalele, ca va trimitem noi bani!", le spun copiii parintilor, majoritatea in varsta de peste 60 de ani. Din cauza asta scade si pretul", spune Damian Comorasu, primarul din Traian, judetul Bacau, localitate inca nu foarte napastuita de mania naturii. Dumitru Pitica, din aceeasi comuna, mic intreprinzator, cu o microferma cu 14 juninci Holstein si doi vitei mici, are si el parerea lui: "Vacile-s de ras. In targ se da o vaca buna, de lapte, cu vitel cu tot, pe cateva milioane. Nu mai au oamenii cu ce sa le tina. Ale mele valoreaza 1.500 de euro bucata. Cum sa le dau asa… Nici nu le scot pe camp ca n-au ce paste. Eu ma ocup de nutretul lor. Dar imi dau si peste 20-25 de litri de lapte pe zi". E un caz fericit.
