„România liberă“ a făcut cunoscut încă din 2004 dispariția trupului militarului din Mausoleul de la Mărăști, monument închinat acestuia și bătăliilor duse de Armata Română în Primul Război Mondial. De atunci, nu s-a schimbat nimic.
La 100 de ani de la comemorarea luptelor eroice de pe dealurile Mărăștiului, care au avut loc în 1917, Consiliul Județean Vrancea împreună cu Ministerul Apărării Naționale afișează un festivism demn de alte epoci, prin manifestările însumate sub titulatura ”Vrancea Eroică”. Festivalul, care a început pe 19 iulie și se va încheia pe 6 august, va cuprinde manifestări ceremoniale, vernisaje și expoziții de fotografie, manifestări câmpenești și comemorative ale centenarului Primului Război Mondial. Tuturor acestor manifestări le-au fost alocate de la bugetul de stat 19,3 milioane lei (4,2 milioane de euro).
Osemintele furate din ordinul lui Ceaușescu
În mausoleu au fost înhumate în 1938, în sarcofage, trupurile mareșalului Alexandru Averescu – eroul care a oprit înaintarea germană la Mărăști – și ale generalilor Arthur Voitoianu, Alexandru Mărgineanu şi Nicolae Arghirescu. Numai că turiștii care vizitează mausoleul aduc în prezent omagii unui sicriu gol.
Un fapt absolut incredibil şi necunoscut opiniei publice româneşti s-a petrecut în august 1979. Osemintele mareșalului au fost furate de către politrucii puterii comuniste în frunte cu colonelul Badea – şeful Protecţiei Civile Vrancea şi fostul căpitan Berneanu, unul din comandanţii UM 01735 în care erau înrolaţi soldaţii “cu probleme”, aşa-numita unitate, în argou ostăşesc, de “diribau”.
În 1979, custodele mausoleului din Mărăşti era Tănăsache Tecuceanu.
„Era prin luna august, la doi ani după cutremurul din 1977, ţin minte pentru că era vremea coasei şi mai ştiu că era înainte de 23 august, când la mausoleu s-a prezentat o trupă de 30-40 de soldaţi în frunte cu colonelul Badea și căpitanul Berneanu. I-au cerut sorei mele să le aducă o rangă din fier şi mai multe scule pentru ridicarea capacului sarcofagului de la mormântul mareşalului Averescu. Am primit de la colonelul Badea oarece explicaţii în sensul că a fost scos sicriul și luate osemintele mareşalului pentru a fi duse în alt loc. Odată cu sicriul, care era din lemn negru placat cu tablă, au fost luate din mausoleu şi toate celelalte mărturii care aminteau de mareşalul Averescu: tablourile care-l înfăţişau, diplomele, bastonul din aur, insignele şi decoraţiile sale de război, inclusiv manechinele care înfăţişau soldaţii şi ofiţerii în uniformele armatei române”, ne-a precizat Tănăsache Tecuceanu.
Acesta a povestit că i s-a spus că ordinul a venit direct de la Nicolae Ceauşescu, care a ordonat să se şteargă orice urmă a trecerii lui Alexandru Averescu pe la Mărăşti. „S-a ordonat ca până și bustul său să fie dat jos din faţa mausoleului, lucru care nu s-a realizat niciodată. Cei de la partid ne-au spus că mareşalul nu era pe placul clasei muncitoare, deoarece ordonase omorârea a 11.000 de ţărani la răscoala din 1907. De altfel, de la furtul osemintelor în camera mortuară în care se află sarcofagele mareşalului şi a celor doi generali ai săi, Arthur Voitoianu şi Nicolae Mărgineanu, nu s-a mai putut intra, din ordinul partidului până în 1989. S-a ordonat ca intrarea să fie blocată cu un perete din lemn placat cu o pânză roşie”, a mai adăugat Tănăsache Tecuceanu.
Politrucii puterii comuniste acționau cu soldații de la diribau
Din investigaţia jurnalistică aveam să aflăm că Gheorghe Badea a fost până în 1985 şeful Apărării Civile pe judeţul Vrancea, iar căpitanul Bernea-nu a fost unul din comandan-ţii UM 01735 din Focşani, unitate mutată chiar în toamna anului 1979 la şantierul Porţile de Fier 2. Până în anul 1989, mausoleele, cu toate că erau în administrarea Comitetelor de Cultură si Educaţie Socialistă, erau îngrijite în baza unui protocol de către unele unităţi militare cu specific de instruire prin muncă. Aşa se explică de ce custodele Tănăsache Tecuceanu era la acea vreme angajatul civil al MApN.
Reprezentanții Muzeului de Istorie al Vrancei de la Focşani, în frunte cu directorul Horia Dumitrescu şi istoricul Dumitru Huţanu au fost extrem de nervoşi când, în 2004, au auzit tema investigaţiei jurnalistice. ”Ce, dom’le, altă treabă n-aveţi? Ce, noi ne ocupăm de toate oasele? N-avem nici un inventar al mausoleelor. Asta ne-ar mai fi lipsit să inventariem şi oasele. Şi n-aţi vrea un alt su-biect de investigat? De exemplu, câte lucruri minunate a făcut preşedintele Ceauşescu pentru monumentele istorice din ţară? Ceauşescu a fost un patriot!”, ne-a admonestat Dumitru Huţanu.
Cât despre dispariția tablourilor care-l înfăţişau pe Alexandru Averescu, acesta ne-a spus că “sunt date la recondiţionat”. Situație în care se află și în prezent.
În schimb, Horia Dumitrescu s-a arătat la acea vreme extrem de liniştit de dispariţia osemintelor marelui conducător de oşti. ”Şi dacă nu mai sunt oasele lui Averescu acolo (n.n.-în sarcofagul de la Mausoleul Mărăşti) ce-aţi vrea să fac? Să le fac din gips? Dacă le găsiţi vă vom mulţumi în mod public!”, a ţinut să adauge istoricul.
S-a anchetat, nu se poate deschide sarcofagul
În urmă cu 10 ani, fostul director al Direcției de Cultură și Culte a județului Vrancea, Paraschiv Usturoi, a sesizat Parchetul General cu privire la dispariția osemintelor marelui erou. “ Nu putem intra să verificam decât cu ordin de la Parchet. Sunt indicii serioase că ar fi fost luat şi sicriul, care era unul special. Măcar acum se impune o reparaţie morală”, declara cu un deceniu fostul director, acum decedat.
Reprezentantul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor prezent la Ancheta Parchetului de la mausoleu, Ilie Schifor, nu a putut garanta că osemintele mareşalului se află în acel sicriu, având însă certitudinea că în timp s-a umblat la sarcofag. “Capetele de leu care ornau păr-ţile laterale nu mai erau la locul lor. Din păcate, prea multă lume a umblat la placă. Am deplina certitudine, este sicriul înhumat aici în 1938, chiar la inaugurarea mausoleului. Mi-e foarte greu să fac supoziţii cu privire la existența, sau nu, în sarcofag a osemintelor mareşalului Averescu”, s-a exprimat reprezentantul de la Cultul Eroilor.
Parchetul vrâncean a dat în acest caz o soluție juridică ciudată. “Este greu de acceptat măcar şi ideea că cineva ar fi putut îndepărta capacul sarcofagului (fără utilaje speciale care însă nu pot fi introduse în incinta mausoleului), având în vedere greutatea acestuia (peste 2 tone)”, au scris procurorii în rezoluţie, care au respins ca neîntemeiată plângerea.
Cu alte cuvinte, mai întâi, – adică în 1938 când a fost ridicat mausoleul -, au fost puse pe un teren cele trei sarcofage ale mareșalului Averescu și generalilor Mărgineanu și Arthur Văitoianu, după care în jurul acestora a fost ridicat mausoleul. Pentru că, nu-i așa, după părerea procurorilor nu ai cum să introduci un sarcofag (cu capac de două tone) într-o incintă!
Dosar clasat
Ulterior, după clasarea dosarului de către Parchetul Vrancea, Paraschiv Usturoi era convins că sicriul nu este cel original și a cerut demararea unei anchete la nivel național. “Nu am fost mulțumit de rezultatele acestei anchete. Nu am venit aici la Mărăști să văd o mistificare în sensul că cu numai o săptămână în urmă, în aceleași condiții, anchetatorii au constatat că acest spațiu era gol (n.red. – spațiul din sarcofag), acum am remarcat că există un sicriu curat, șters, lustruit, care se afla într-un colț ca să nu se vadă foarte bine.
Negreșit se impune ridicarea acestei plăci și verificarea dacă într-adevar acel sicriu datează din 1938, când a fost înmormântat mareșalul, și dacă acolo existau oseminte. Acest aspect ar putea foarte bine să facă parte din procesul comunismului pentru că negreșit este una dintre cele mai urâte pagini din istoria noastră trecută, când până ce nici morții nu-și aveau locul cuvenit acolo. Cei care au făcut Romania Mare au făcut istoria acestui neam și au fost conduși, prin aceste condiții, la lada de gunoi a istoriei”, a conchis diriguitorul Culturii și Cultelor de la acea vreme.
Tăcere deplină
De atunci s-a lăsat o tăcere totală asupra dispariției osemintelor Mareșalului Alexandru Averescu din incinta sarcofagului din mausoleu. Nici o autoritate a statului român nu a vrut să mai răspundă demersurilor și cererilor făcute de ziariștii din România. Vrâncenii și nu numai, sunt convinşi că atunci când au loc depuneri de coroane de flori şi comemorări, autorităţile se închină nu la un mormânt, ci la un sicriu gol.
