» Deviza "Paste oile mele", scrisa pe steagul Patriarhiei, nu e vorba in vant. Din "turma de miei" pe care BOR o pastoreste, 70 au un cuvant de spus in alegerea noului Patriarh.
» Partea laica a Colegiului Electoral Bisericesc e dominata de fosti sau actuali politicieni, de oameni de afaceri si de intelectuali. Daca Biserica ii vede cu ochi buni, uneori presa sau justitia o contrazic.
» PSD este partidul politic cel mai bine infipt in Biserica, iar dintre afaceristi patronii din constructii sunt in top.
Regulile si traditia spun ca mirenii care ajung sa aiba un cuvant in deciziile Bisericii Ortodoxe Romane trebuie sa fie "oameni vrednici", care au relatii stranse cu Biserica si care pun umarul la dezvoltarea ei. Partea lumeasca a Bisericii este dominata de actuali sau fosti politicieni, de oameni de afaceri care invart banii mai ales in domeniul constructiilor, dar si de intelectuali remarcabili mai degraba la nivel local. Din pozitiile sociale pe care le ocupa, este evident ca sprijinirea Bisericii le-a fost la indemana. De-a lungul timpului, insa, presa sau justitia au aruncat o umbra de indoiala asupra "vredniciei" unora dintre ei.
PSD, sustinatorul Bisericii
Dintre mirenii care il vor alege pe Patriarh, 24 sunt politicieni sau au avut de-a face cu politica romaneasca a ultimilor ani. PSD are cei mai multi oameni in Colegiul Electoral – noua, urmat de PNL cu cinci, PD cu patru, PNTCD cu trei, PC cu doi si PLD cu unul.
Constantin Nicolescu (Episcopia Argesului si Muscelului) este fost senator PSD si sef al Comisiei SIE din Senat. Actual presedinte al CJ Arges, Nicolescu a fost acuzat de presa locala si de alti politicieni ca a favorizat privatizarea uzinei ARO catre afaceristul John Perez, in 2003.
Valentin Delcea (Arhiepiscopia Bucurestilor) este subprefect de Ilfov, numit din partea PNL. A fost acuzat in presa ca a inselat o agentie imobiliara la tranzactia unui teren si ca ar fi implicat in tranzactiile dubioase cu terenuri din Otopeni. In acelasi context, presa il pomeneste si pe primarul PNL din Otopeni, Silviu Constantin Gheorghe (Arhiepiscopia Bucurestilor).
Sorin Frunzaverde (Episcopia Caransebesului), vicepresedinte PD, presedinte al CJ Caras-Severin si fost ministru al Apararii, Mediului sau Turismului, este cunoscut ca membru al masoneriei, dar afirma ca legaturile sale cu organizatia nu mai sunt de actualitate. Numele sau a fost pomenit de un acuzat in scandalul vamesilor care erau mana in mana cu contrabandistii de pe Dunare, fara a fi dovedita vreo legatura.
Gheorghe Benea (Arhiepiscopia Clujului) este membru PSD, provenit de la PD. Fost director al combinatului Somes-Dej, cel mai mare producator de hartie si celuloza din Ardeal, el a fost acuzat in presa ca primea comisioane ilegale de la firma care a preluat combinatul, pentru a-i sustine interesele in actionariat. Acum, este actionar la o profitabila firma care produce cofraje pentru oua.
Lucian Iliescu (Episcopia Giurgiului) este primar PNL de Giurgiu. Presa locala si centrala a scris ca un control al Curtii de Conturi i-a atribuit un prejudiciu de 5 miliarde lei la primarie si ca a angajat fara licitatie firma de avocatura a lui Dragos Ujeniuc (PNL) pentru a asista juridic primaria. S-au facut aluzii la firmele sale care ar fi capusat banii proveniti din celebrele taxe locale de la Vama. Presa a mai relatat ca fiul sau a fost cercetat pentru vanzarea de masini furate si ca Iliescu a organizat, pe 8 martie 2006, o petrecere cu stripperi pentru angajatele primariei.
Teodor Maghiar (Episcopia Oradei) este fost senator PSD si fost rector al Universitatii Oradea. DNA l-a pus sub urmarire penala, impreuna cu fiul sau, fiind acuzati ca au monopolizat conducerea Universitatii si au provocat un prejudiciu de peste 25 milioane de euro prin eliberarea de diplome false si raportari statistice umflate la Ministerul Educatiei, ca sa primeasca buget mai mare. Acum, Maghiar face parte din PC.
Tot de la Oradea vine si Cornel Popa, deputat PNL si fost director general al firmei European Drinks, a fratilor Micula. A fost acuzat de presa ca s-a implicat in blocarea Legii zaharului, care anula avantajele economice ale importatorilor de zahar din zonele defavorizate, ceea ce ii dezavantaja drastic pe fratii Micula.
Gheorghe Martin (Arhiepiscopia Tomisului) este fostul prefect al Constantei, propus de PSD. Acum este lider local al PC. A fost acuzat de ministrul Codrut seres, in presa, ca a fost implicat, alaturi de fratele si fiul sau, in sustragerea a peste 100.000 de tone de combustibil din conductele Petrotrans. Pe cand era prefect, firmele familiei sale aveau datorii foarte mari la stat (46 miliarde lei).
Constanta mai este reprezentata de senatorul PD Dorel Onaca, care s-a plimbat si prin PSD, PRM si PC. Politician si afacerist in acelasi timp, cu o avere estimata de "Capital" la peste 20 milioane dolari, Onaca are o sumedenie de firme navale si turistice. Presa a relatat despre o ancheta a Curtii de Conturi in care senatorul era cercetat pentru spalare de bani, dar care ar fi incetat dupa momentul in care Onaca i-a facut rost lui Traian Basescu de un sediu de campanie pentru referendum, in Bucuresti.
Trifon Belacurencu (Episcopia Tulcei) este presedinte al PSD Tulcea si fost presedinte al CJ. Presa l-a acuzat ca a cedat gratis o platforma portuara unei firme despre care se spune ca invarte braconajul in Delta Dunarii.
Alti actuali sau fosti politicieni care vor vota pentru noul Patriarh sunt: Ion Dumitrel (presedinte CJ Alba, PD), Nicolae Noica (fost deputat PNTCD si fost ministru al lucrarilor publice), Victor Dragusin (viceprimar PSD al Alexandriei), Enache Mandrescu (fost consilier judetean in Vrancea, fugit de la PSD la PNL si inapoi), Victor Boiangiu (presedintele CJ Giurgiu din partea PSD), Gheorghe Hoha (fost senator PSD de Vaslui), Catalin Flutur (primar PNL de Botosani, varul lui Gheorghe Flutur), Nicolae Bud (fost deputat PUNR de Maramures, inscris in PSD), Constantin Catrina (consilier judetean PSD la Sibiu), Corneliu Bucur (fost senator PD, acum la PLD, directorul Muzeului Astra din Sibiu), Vasile Lupu (fost deputat PNTCD), Constantin Tudor (deputat PD, fost prefect de Calarasi) si Petre Marian Milut (presedinte PNTCD).
Constructiile, temelia Bisericii
Oamenii de afaceri reprezinta al doilea mare grup de mireni din Colegiul National Bisericesc, iar cei mai multi provin din domeniul constructiilor. Printre ei se numara si cativa despre care presa a relatat fapte nu tocmai pioase.
Petre Badea (Arhiepiscopia Bucurestilor) este patronul firmei de constructii Aedificia Carpati si are o avere estimata la peste 50 milioane dolari. A fost anchetat in dosarul lui Adrian Nastase legat de constructia Muzeului National de Arta Contemporana. Anchete de presa au acuzat ca Badea ar fi preluat in mod dubios fostul Institut Carpati de la FPS-ul condus de Sorin Dimitriu si ca apoi a beneficiat de contracte preferentiale (pe vremea PSD si CDR) pentru lucrari la Palatul Parlamentului, Biblioteca Nationala, Sala Palatului, Palatul Telefoanelor sau Universitatea Bucuresti. Legat de biserici, firma lui Badea ar fi restaurat cupola Palatului Patriarhal si urma sa primeasca pe mana construirea Catedralei Mantuirii Neamului.
Liviu Luca (Arhiepiscopia Bucurestilor) este bogatul lider al sindicatelor din Petrom si actionar al Petromservice, etichetata de presa drept "capusa Petrom". A fost anchetat in dosarul "spionului bulgar" Stamen Stanchev. Conform presei, s-a opus privatizarii Petrom catre OMV si a sustinut puternic transferarea a 8% din actiunile Petrom catre salariati, care desemnasera ca unic administrator al actiunilor o firma a lui Luca. Transferul nu a mai avut loc. Sorin Ovidiu Vantu este un apropiat al sau, pe care il numeste "consultant financiar". Pe vremea cand Vantu nu isi recunostea implicarea in institutiile de presa, firmele sale erau actionare la Ziua, Averea, Gardianul sau Realitatea TV.
Viorel Roman (Arhiepiscopia Iasilor) este presedintele Centrului de Afaceri din Iasi si un important jucator pe piata imobiliara. Un apropiat al controversatului om de afaceri Iulian Dascalu, a participat la cununia acestuia, oficiata de IPS Daniel in Italia. Presa locala a relatat cum Mitropolia Moldovei a propus TVR Iasi sa cumpere o cladire de doua milioane de euro de la Roman, dupa ce televiziunea isi pierduse sediul, retrocedat Mitropoliei.
Alte persoane din domeniul constructiilor care fac parte din Colegiu sunt: Udrea Francu (director Lafarge Bucuresti), Ovidiu Arghiroiu (director Proiectare-Cercetare la Metroul SA), Grigore Costica (director Concifor SA din Buzau), Mircea Letiu (patron firma de restaurari bisericesti din Maramures), Petre Marian Milut (actionar principal la Prefab Bucuresti, firma de BCA, care a explodat recent pe bursa, ridicand averea lui Milut la aproximativ 140 milioane euro). Din lumea afacerilor mai provin Mihai Mocanu (patron de magazine in Husi), Dumitru steflea (director Conphys SA din Ramnicu Valcea, firma de tiparituri, ambalaje si legatorie) si Victor Tarhon (director Allianz Tiriac in Tulcea).
Intelectualii, slab reprezentati
In grupul intelectualilor includem, de dragul clasificarilor, profesori, doctori, arhitecti, publicisti, scriitori, avocati sau directori de muzee. Remarcabil mai ales la nivel local, acest grup numara 25 de persoane. Presa a scris negativ despre sociologul Ilie Badescu si despre academicianul Constantin Balaceanu Stolnici (Arhiepiscopia Bucurestilor). Primul a fost prezentat ca nationalist si extrem de conservator, fost ideolog pe vremea lui Ceausescu, care a sustinut mentinerea icoanelor in scoli, se opune legalizarii prostitutiei si a facut parte dintr-o comisie BOR care a conchis ca televizorul dauneaza creierului si indeparteaza de Dumnezeu. Al doilea a colaborat cu Securitatea, conform CNSAS, cu numele de cod Laurentiu. De asemenea, economistul Nicolae Niga (Episcopia Covasnei si Harghitei) a fost destituit de ANAF din functia de director al Finantelor Publice Harghita, pentru nereguli in restituirea de TVA si accize.
Procedura de alegere a noului Patriarh
Desemnarea noului Patriarh are, din punct de vedere al procedurii, doua etape: alegerea candidatilor pentru ocuparea scaunului patriarhal si apoi votarea propriu-zisa a noului Patriarh.
Desemnarea candidatilor se face in cadrul sedintei Sfantului Sinod, care are loc maine de la ora 10. Pe buletinele de vot sunt inscrisi toti ierarhii eparhioti eligibili, iar votantii bifeaza pe ele numele celui pe care il considera "vrednic sa fie ales". Devine primul candidat cel care a obtinut jumatate plus unu din numarul voturilor valabil exprimate. In caz contrar, scrutinul se repeta pana ce unul dintre candidati obtine majoritatea. In caz de paritate, decid sortii. Aceasta procedura de vot se repeta si pentru alegerea celui de-al doilea si de-al treilea candidat.
Dupa alegerea candidatilor urmeaza, de la ora 17.00, in Aula Palatului Patriarhiei, sedinta Colegiului Electoral Bisericesc. In acest caz, pe fiecare buletin de vot sunt tiparite numele candidatilor, in ordinea desemnarii de catre Sfantul Sinod. Pe durata sedintei electorale, nici un membru al Colegiului nu poate parasi sala decat motivat. Mecanismul de alegere a noului Patriarh este acelasi cu cel al desemnarii candidatilor pentru aceasta functie. Dupa anuntarea numelui celui ales, sedinta este inchisa de catre loctiitorul Patriarhului. Actele alegerii se inainteaza Sfantului Sinod in vederea examinarii canonice si a validarii alegerii.
Sistem electoral
» Semidemocratie
Membrii adunarilor parohiale sau eparhiale care functioneaza la nivel local sunt alesi o data la patru ani, prin vot. Fiecare dintre cele 25 de eparhii nationale isi desemneaza trei reprezentanti (un cleric si doi mireni) in Adunarea Nationala Bisericeasca, care functioneaza ca un parlament – decide prin vot asupra tuturor problemelor de functionare a Bisericii. Doar Arhiepiscopia Bucurestilor e privilegiata, ea fiind reprezentata de 20 de mireni si 10 clerici. Membrii cu drept de vot ai acestei Adunari Nationale formeaza Colegiul Electoral Bisericesc, care decide cine devine mitropolit, arhiepiscop sau patriarh. In Biserica nu exista sistemul candidaturii voluntare. "Concurentii" pentru astfel de functii sunt desemnati de membrii Sfantului Sinod, organism suprem format din cei mai inalti ierarhi ai BOR.
ANALIZA
Bartolomeu vs Daniel
Cu o jumatate de ora inaintea celor doua sedinte extraordinare ale Sfantului Sinod si Colegiului Electoral Bisericesc pentru desemnarea si alegerea noului Patriarh se va oficia slujba de Te Deum. Odata iluminati de Duhul Sfant, mai-marii Bisericii Ortodoxe Romane si cei 70 de mireni vor trebui sa ia o decizie deloc usoara. Intrarea in cursa a IPS Bartolomeu Anania, mitropolitul Ardealului, a complicat lucrurile. Dovada stau presiunile din ultimele zile, campania cu tente uneori agresive, negocierile purtate in conclavuri.
Inaltele fete bisericesti vor avea de ales nu numai intre un Patriarh asa-numit "de tranzitie", datorita varstei inaintate a IPS Bartolomeu, si unul, IPS Daniel, care ar putea pastori Biserica cel putin 20 de ani de-acum inainte, dar si intre doua viziuni, doua curente: traditionalismul si ecumenismul. Vor avea mai ales de jonglat cu orgoliile nu prea sfinte ale unora si pofta de marire a altora. Episcopi, arhiepiscopi si vicari viseaza scaune si functii mai inalte, stiut fiind ca atat Daniel, cat si Bartolomeu intr-o masura sprijina reorganizarea teritoriala a Bisericii pentru o mai buna eficienta pastorala si misionara. Asadar, o motivatie extem de lumeasca va atarna greu in balanta. Iar daca este sa dam crezare unor surse care sustin ca Daniel a promis sprijinitorilor infiintarea a cel putin 10 noi episcopii si 6-7 mitropolii, sansele acestuia ar fi direct proportionale cu amploarea promisiunilor. Daniel si-a atras astfel multi sustinatori si se pare ca lucrurile au fost transate la Manastirea Secu, la canonizarea lui Vaarlam unde, spun teologii, a avut loc "Micul Sinod". In plus, Daniel se bucura si de sustinerea Mitropoliei Basarabiei, datorita sprijinului pe care i l-a dat in desprinderea de Biserica Ortodoxa Rusa. Care, potrivit agentiei "Interfax", este potrivnica atat lui Bartolomeu, cat si lui Daniel, pledand pentru Teofan, legat de cercurile rusesti si scolit la un institut rusesc din Paris.
Pe de alta parte, sa nu uitam ca Bartolomeu a creat Mitropolia Clujului, fapt care nu-i va aduce toate voturile ardelene, acuzat fiind ca a pus umarul la scindarea Mitropoliei Ardealului. Asta nu inseamna ca Bartolomeu nu are suficienti sprijinitori, data fiind varsta si anvergura intelectuala, dar si renumele de mana forte. Apelurile intempestive, mesajele de sustinere de ultim moment si negocierile de culise acrediteaza mai mult ideea ca Bartolomeu a aparut ca varianta Patriarhului de tranzitie.
Daca relatia cu Securitatea nu va atarna greu in balanta – Biserica a precizat in nenumarate randuri acest lucru, iar CNSAS a fost boicotat in tentativa de a clarifica trecutul inaltilor prelati –, in schimb, viziunea traditionalista sau ecumenica a celor doi candidati va conta. Opinia specialistilor este ca adevarata miza aceasta este, motiv pentru care o predictie a rezultatului este greu de facut.
