» Un castel din secolul al XVI-lea, aflat nu departe de Alba Iulia, prezentat in lucrarile de istoria arhitecturii ca fiind cel mai valoros castel renascentist din Romania, a ajuns o ruina. Castelul Martinuzzi se afla pe teritoriul administrativ al comunei Vintu de Jos, a fost construit la mijlocul secolului al XVI-lea de catre guvernatorul Transilvaniei de atunci, Gheorghe Martinuzzi, episcop de Oradea, si a fost folosit drept resedinta a acestuia.
Datand din 1550, castelul, ridicat sub forma de cetate, era inconjurat cu valuri de pamant si santuri umplute cu apa. Edificiul a fost ridicat pe fundatiile unei constructii mai vechi. Are o rezonanta sumbra, pentru ca aici a fost asasinat guvernatorul Martinuzzi din ordinul generalului Castaldo in 1551 si a stat inchis, iar apoi ucis, domnitorul Moldovei, Aron Tiranul (1595-1597). Castelul era considerat un exemplu tipic de Renastere transilvaneana si a fost ridicat dupa planurile arhitectului italian Dominico da Bologna.
Primarul comunei Vintu de Jos, Alexandru Danciu, a declarat ca acest castel se afla acum in proprietatea parohiei reformate. "Castelul este tot in halul dezastruos in care a fost. Am discutat anul trecut cu doua persoane care au promis bani de la Guvern pentru reabilitarea castelului. Nu s-a intamplat insa nimic", a spus primarul Danciu. Acesta a completat ca nu va renunta la reconstructia castelului, motivand ca Martinuzzi este si astazi o personalitate recunoscuta. "si in America sunt persoane care stiu de Martinuzzi si de castelul de la Vintu de Jos. Am vrut sa fac, o data cu reabilitarea castelului, si o sala de conferinte in fostul sediu al unei scoli dezafectate din apropiere. Am si gasit investitorul la care sa concesionez, insa Ministerul Educatiei nu a vrut sa ma lase sa fac proiectul", a afirmat primarul din Vintu de Jos.
Legendele palatului
In jurul castelului de la Vintu de Jos si al cardinalului Martinuzzi exista numeroase povestiri interesante. Potrivit cronicarului medieval Wolfgang Lazius, cardinalul Martinuzzi avea o avere insemnata, provenita in mare parte din confiscarea unei comori descoperite de niste pescari.
Cronicarul mentioneaza ca in anul 1543 un grup de pescari romani a patruns cu luntrile de pe Mures in apele Streiului si si-a legat ambarcatiunile de un trunchi pravalit in apa. Atunci unul dintre pescari le-a atras atentia celorlalti asupra unor obiecte sclipitoare ce se zareau pe fundul raului. Scufundandu-se, acesta a scos de acolo mai multi galbeni. Uimiti de aparitia monedelor, pescarii au inceput sa cerceteze cu atentie imprejurimile, descoperind o bolta zidita in adancuri si naruita din cauza radacinilor copacilor crescuti pe malul apei. Patrunzand in interiorul hrubei din adancuri, ei au scos la suprafata 40.000 de galbeni ce purtau efigia regelui Macedoniei, Lysimach. Cronicarul noteaza mai departe ca in afara de galbeni mai erau si "sloiuri de aur".
Comoara cardinalului
Zvonul despre descoperirea comorii a ajuns pana la cardinalul Martinuzzi, care a ordonat prinderea pescarilor si confiscarea tezaurului. Se mentioneaza apoi ca organele de ancheta ale vremii au facut cercetari la fata locului, descoperind in bolta subterana alte cateva mii de galbeni. Dupa aceea Martinuzzi si-a cumparat o serie de domenii, construind si frumosul castel de la Vintu de Jos. Vestea despre fabuloasele averi pe care le detinea Martinuzzi a fost una dintre cauzele ce i-au adus acestuia moartea. Se povesteste ca in luna decembrie a anului 1551 la resedinta cardinalului de la Vintu de Jos a venit in vizita generalul spaniol Castaldo, omul de incredere al imparatului Ferdinand de Habsburg, si ca, intr-o noapte, un grup de soldati ce-l insoteau pe general l-au asasinat pe cardinal. Dupa moartea acestuia castelul a fost jefuit, gasindu-se numai 2.000 de monede de aur din tezaurul descoperit in apele Streiului.
Cronicar
» Tezaurul de la Gherla
Un cronicar medieval, Wolfgang Bethlen, arata ca in cetatea Gherlei, unde era un alt domeniu apartinand cardinalului Martinuzzi, s-a gasit o mare parte din tezaurul confiscat de Martinuzzi. Din insemnarile mai recente ale profesorului Iacob Marza, care relateaza despre drama petrecuta in Evul Mediu la castelul din Vintu de Jos, se mai afla ca la Gherla, cu acelasi prilej, s-a mai gasit o masa mare de argint cu patru vase aurite, cupe, coliere, inele si "minunate covoare aduse din tarile straine si o imensa cantitate de pietre pretioase".
