Mii de locuitori au rămas fără locuri de muncă după închiderea combinatului, însă, de doi ani, localitatea experimentează o timidă relansare economică.
Una dintre comunitățile cel mai greu încercate de criza economică din perioada 2008-2011 a fost municipiul Câmpia Turzii. Prăbușirea comenzilor pentru produsele din metal realizate de combinatul Industria Sârmei, fondat în anul 1920, combinată cu colapsul imperiului oligarhului rus Igor Ziuzin, intrat în vizorul dictatorului rus Vladimir Putin, a provocat o adevărată catastrofă socială în micul municipiu din centrul Transilvaniei.
Încă din perioada interbelică, din anul 1925, când, printr-un decret regal semnat de Majestatea Sa Regele Ferdinand I, au fost unite localitățile Ghiriș-Arieș și Ghiriș-Sâncrai în Câmpia Turzii, localitatea a avut un caracter monoindustrial. În anul 2008, la 88 de ani de la deschiderea combinatului care producea sârmă, cuie, fier beton și alte produse asemănătoare, Industria Sârmei, botezată o perioadă Mechel, continua să fie cel mai mare angajator din localitate, iar închiderea porților acestuia a lăsat pe drumuri mii de oameni, ale căror locuri de muncă depindeau direct sau indirect de activitatea companiei.
De atunci și până acum, administrația locală a încercat să găsească cele mai potrivite soluții pentru a redresa situația. Primarul Radu Hanga a încercat toate modalitățile pentru a atrage fie investiții guvernamentale, fie investiții străine, care să salveze comunitatea locală de la colaps. În ultimii doi ani, demersurile sale par să fie găsit ecourile potrivite, iar Câmpia Turzii a început să experimenteze o dureroasă tranziție, în care pierde definitiv, din fericire, statutul de oraș monoindustrial și devine un oraș în care activează mai multe industrii și servicii.
Care este strategia de relansare
Primarul Radu Hanga a fost artizanul relansării economice, deocamdată timide, care poate salva din punct de vedere economic și social Câmpia Turzii. ”După prăbușirea uzinei, a fostului combinat metalurgic, Industria Sârmei, s-a creat o gravă problemă cu utilizarea forței de muncă și am încercat cu mijloacele noastre și în parametrii legali să ajutăm la redresarea situației, la atenuarea închiderii intreprinderii”, a spus Radu Hanga.
Strategia de relansare economică a ținut seama de câteva componente. Una dintre ele este reprezentată de parcul industrial construit de compania germană Reif, la limita dinspre Turda, care a reușit să atragă investitori, precum La Lorraine Bakery, o fabrică cu capital belgian care realizează produse de panificație, plus un depozit logistic frigorific deschis acum doi ani, care deservește în primul rând compania belgiană. Tot în zonă activează o companie cu capital german, care produce organe de ansamblare și care intenționează să își dezvolte afacerea. În prezent, compania are 100 de angajați și dorește să își dubleze volumul de activitate și numărul de salariați.
Investiție spaniolă
De asemenea, Primăria Câmpia Turzii a reușit să atragă o societate producătoare de component auto din cauciuc, cu capital spaniol, care va angaja, treptat, aproximativ 400 de oameni. Este vorba de Cikautxo, firmă care a reușit să își finalizeze lucrările de investiții, acum se află în plin proces de recrutare a personalului și urmează să își înceapă producția, după cum afirmă primarul Radu Hanga. Și compania spaniolă va activa în cadrul Parcului Industrial Reif. Potrivit presei locale, valoarea investiției realizate de compania spaniolă va fi, în prima fază, de cinci milioane de euro.
Însă administrația locală nu se va baza doar pe funcționarea parcului industrial privat. Primarul Radu Hanga a planificat deschiderea unui nou parc industrial, de data aceasta în proprietatea Consiliului Local Câmpia Turzii. ”Într-o primă etapă, parcul industrial va avea cinci hectare. Mai suntem în tratative pentru a lărgi acest parc cu încă șase hectare, iar în funcție de evoluția lucrurilor, dacă vom găsi investitori, vom putea ajunge la 15 hectare”, a spus primarul din Câmpia Turzii. Inițial, consilierii locali au decis organizarea parcului industrial sub formă de SRL, apoi au decis transformarea sa într-o societate pe acțiuni. Administrația locală a început să formeze echipa care va administra parcul industrial. Există deja un studiu de fezabilitate, iar lucrările pentru viabilizarea terenului vor putea începe chiar în următoarele săptămâni, în funcție de condițiile meteo. Există companii interesate să investească în acest parc, datorită facilităților legale de care pot beneficia, inclusiv scutiri de la plata unor taxe și impozite. Primarul din Câmpia Turzii a declarat că firmele care vor investi în parc vor putea să își cumpere terenul pe care îl vor concesiona în prima fază, însă doar după ce vor realiza investiția. ”Vrem să facem acest lucru pentru a nu încuraja speculațiile cu terenuri”, spune primarul municipiului Câmpia Turzii.
Investitori pe platforma fostului combinat
Radu Hanga crede și că platforma industrială Industria Sârmei ar putea fi revitalizată, chiar dacă nu va fi vorba tot de activitate metalurgică. În prezent, compania care deține părțile sociale ale fostului combinat se află în reorganizare și încearcă să își valorifice activele. Administratorii fostului combinat se află în tratative cu o companie din Ungaria, care ar dori să producă la Câmpia Turzii țigle și alte materiale de construcție, după ce vor cumpăra o hală de producție sau o suprafață de teren din incinta fostului combinat metalurgic. Reprezentanții companiei maghiare sunt interesați de faptul că aceste active au un preț scăzut, dispun de forță de muncă bine calificată și care poate fi angajată la costuri relativ reduse, iar accesul la rețelele de utilități, de la apă, canalizare și energie electrică și până la gaz metan este foarte simplu de realizat.
Însă principalul atu al Câmpiei Turzii este reprezentat de forța de muncă bine calificată în domeniul industrial, care cunoaște disciplina muncii într-o intreprindere.
Aproximativ 3.000 de locuitori ai orașului și-au găsit de lucru în străinătate. Însă mulți dintre ei ar reveni acasă, dacă ar găsi locuri de muncă decente. Alții, în număr de aproximativ 500, și-au găsit de lucru în orașe precum Cluj-Napoca ori Târgu-Mureș și care fac zilnic naveta. Și acești oameni ar prefera să lucreze în oraș, în loc să piardă în fiecare zi două ore pe traseul spre locul de muncă.
”Există un potențial de mână de lucru suficient încât să asigure funcționarea oricărei companii. Am stat de vorbă cu managerii și sunt mulțumiți de faptul că oamenii știu ce înseamnă tehnologie, ce înseamnă disciplină de producție, ce înseamnă regulile interne ale unei societăți. Sunt oameni adaptabili pentru orice tip de activitate industrială”, spune Radu Hanga.
Miza pe industrializarea produselor agroalimentare
În oraș, au început să apară și companii mici și mijlocii care doresc să valorifice potențialul agrar al zonei din jur. Două mici firme din oraș produc sucuri naturale, iar potențialul dezvoltării unor activități menite să industrializeze produsele agricole din comunitățile de pe Valea Arieșului și de pe Valea Mureșului este unul ridicat. Specialiștii în agricultură spun că zona Câmpia Turzii poate susține dezvoltarea legumiculturii. Această perspectivă a dus la crearea unui așa-numit Pol Agro-Industrial-Zootehnic Arieș, care grupează mai multe comunități rurale din jurul Câmpiei Turzii, care vor fi încurajate să coopereze, nu să concureze unele cu altele pentru a realiza produse agroalimentare de înaltă calitate.
În aceste comunități există deja exemple de bune practici. O firmă din comuna Luna, învecinată cu Câmpia Turzii, denumită Luna Solai, produce uleiuri presate la rece care sunt exportate în țări precum Suedia sau Belgia. Mica afacere de familie, care s-a dezvoltat constant în ultimii ani, utilizează doar semințele produse pe Câmpia Transilvaniei pentru a produce uleiurile sale. Calitatea lor este atât de înaltă încât Luna Solai a primit statutul de Furnizor Oficial al Casei Regale a României, iar două dintre sortimentele de ulei au primit certificare internațională din partea Institutului pentru Calitate și Gust din Bruxelles. Aceste certificate sunt recunoscute pe plan mondial, iar printre membrii echipei care acordă calificativele se numără și evaluatori care oferă stele Michelin celor mai bune restaurante din întreaga lume. În acest context, reprezentanții Polului Agro-Industrial-Zootehnic Arieș îi încurajează pe producătorii agricoli să se asocieze și au început tratative cu reprezentanții unei companii italiene specializată în construcția de depozite și distribuția produselor agricole, care ar putea investi în zonă.
Militarii NATO de la Câmpia Turzii
Economia locală ar putea primi un impuls semnificativ datorită lucrărilor de modernizare și extindere a Bazei Aeriene 71 din Câmpia Turzii. Deja, această bază a găzduit numeroase exerciții NATO, în care au fost implicați, alături de militarii români, și aviatori americani, canadieni sau portughezi. Însă pe viitor, prezența militarilor occidentali la Câmpia Turzii ar putea deveni un element permanent. Pentru ei ar urma să fie construite noi locuințe, iar o parte a soldelor acestora vor fi cheltuite în oraș. De asemenea, companiile din Câmpia Turzii vor putea deveni furnizori ai bazei aeriene, ceea ce va duce la apariția unor noi locuri de muncă.
