» Mai bine de un sfert din vestigiile Callatisului au fost inghitite de ape. Cercetarile submarine au debutat anul trecut in vara, insa lipsa fondurilor a facut ca santierul subacvatic sa fie inchis dupa o saptamana. Intre timp, santierul marcase deja un rezultat remarcabil – descoperirea unei corabii scufundate in apropierea portului.
Santierul arheologic Callatis a fost deschis la inceputul secolului XX. Sapaturile efectuate de-a lungul timpului au scos la lumina zilei o serie de elemente arhitectonice si obiecte rare. Insasi cetatea, estimata a avea o suprafata de aproximativ 80 de hectare, este o adevarata capodopera din epoca elenistica. Cele mai vechi piese descoperite in sudul litoralului dateaza din epoca neolitica si apartin culturii Hamangia, atestata in spatiul dobrogean in urma cu 5.500 de ani. Colectia muzeului contine vase ceramice, respectiv pahare si cesti bitronconice, daltite de silex, topoare din piatra slefuita, podoabe, figurine neolitice, descoperite la Mangalia si Limanu.
Colectia Tanagra
Arheologii au descoperit printre ruine un numar mare de statuete de tip "Tanagra". Modelarea in lut a figurinelor este specifica culturii elenistice din secolul IV a.Chr. Modelarea unor statuete, care reprezinta femei si barbati in diverse pozitii, pictate in culori vii, ce sunt amplasate la capataiul mortilor, este un obicei imprumutat de la locuitorii orasului Tanagra. Interesanta este tehnica de "fabricatie" a figurinelor: tipare separate, in care sunt turnate diferite parti componente, care sunt apoi asamblate si decorate cu tempera.
Mormantul cu papirus
O alta premiera nationala este mormantul cu papirus. Descoperit in 1959 sub o movila de pamant, monumentul este pastrat si astazi in forma initiala. Mormantul este pozitionat in centrul unui ring, cu diametrul de 14 metri, si are un mic altar pentru oficierea de ceremonii. Dimensiunile generoase, precum si primul papirus descoperit in Romania conduc la ipoteza ca monumentul a fost inchinat unei personalitati. Din pacate, papirusul a fost afectat de trecerea timpului si, cu toate ca a ajuns chiar la un institut de specialitate din Moscova, este imposibil de descifrat. In imediata vecinatate se afla un rug de incineratie, format din trei segmente, unde s-au gasit cenusa si resturi de oase umane.
Paleocrestini
Cercetarile din perioada 1992-1996 in zona necropolei romano-bizantine a cetatii au scos la lumina morminte din epoca romana si romano-bizantina, dintre care cele mai importante sunt trei constructii funerare de tip hypogeu. Unul se evidentiaza prin numarul mare de inhumari – 38, la al doilea s-a descoperit o piesa funerara de bronz, iar deasupra intrarii celui de-al treilea exista o cruce pictata cu vopsea rosie. Mormintele de tip hypogeu apartin secolelor IV-VI p. Chr.
Zidurile au rezistat 2.000 de ani
Un alt aspect inedit al Callatisului este pastrarea in mare parte a amplasamentelor si structurii zidurilor de-a lungul secolelor. Practic romanii, renumiti pentru solutiile avangardiste in constructiile civile si militare, au refacut zidurile de incinta pe structurile grecilor. Elemente arhitectonice comune ale celor doua civilizatii au fost descoperite pe malul marii si in nord-vestul cetatii, unde a fost pusa in valoare una dintre portile cetatii. Zidul principal de incinta a fost construit din blocuri mari de piatra de calcar, de forma paralelipipedica, atent finisate, cu dimensiuni cuprinse intre 0,70 si 1,15 metri lungime si 0,40-0,45 metri latime si inaltime. Incinta era compusa la exterior din blocuri mari, interiorul fiind umplut cu pietre necioplite amestecate cu pamant. In secolul I a. Chr. zidurile grecesti au fost distruse, pentru ca in epoca romana sa fie refacute pe acelasi traseu, spre deosebire de alte colonii pontice, unde zidurile nu s-au suprapus. Sistemul de constructie roman se aseamana, in cazul Callatis, cu cel grecesc, respectiv fetele zidite din blocuri de piatra de calcar, legate cu mortar de var si cu interiorul umplut cu pietre. Legiunile romane au fortificat cetatea in ultimele decenii ale secolului al II-lea si inceputul secolului al III-lea p. Chr. Au mai urmat cateva refaceri pana la inceputul secolului al VII-lea, cand locatia a fost definitiv distrusa de invaziile avarilor si slavilor. Cea mai interesanta parte a localitatii antice este portul, care in prezent este inghitit de ape.
Tehnologia "Titanic"
In premiera in Romania, la Mangalia s-a efectuat anul trecut cercetarea subacvatica a portului antic cu ajutorul tehnologiei de ultima ora. Un perimetru de doi kilometri patrati a fost scanat prin tehnologia GPS timp de o saptamana. Robotii submersibili au identificat la zece metri adancime epava unei corabii de transport, incarcata cu placi de marmura. Cu ajutorul imaginilor prelucrate pe computer s-au putut formula primele ipoteze despre naufragiu. Nava in sine, construita din lemn, este in totalitate distrusa, insa modul in care a fost amplasata incarcatura in magazii exclude ipoteza unei deficiente de incarcare sau incident la bord. Blocurile de marmura au fost incarcate dupa un calcul riguros si au fost descoperite in pozitia initiala. Cel mai probabil, corabia s-a scufundat la mica distanta de port din cauza unei furtuni puternice. Din pacate, costurile mari pe care le presupune utilizarea echipamentului submersibil exclude, cel putin pentru 2008 si urmatorii ani, reluarea lucrului la santierul subacvatic. "Cercetarea subacvatica este o tehnologie de lux. Anul trecut a fost posibil acest lucru printr-o colaborare a muzeului cu un centru de scafandri si o societate de profil din Budapesta", a precizat Tatiana Odobescu, directorul Muzeului Callatis din Mangalia. Practic, exceptand bineinteles proportiile, cercetatorii au utilizat aceleasi procedee ca in cazul descoperirii, in 1985, a epavei Titanicului pe fundul Atlanticului.
Vestigii
» Blestemul pamantului
Unul dintre cele mai importante vestigii din Romania ca intindere si valoare arheologica, Callatis este o cetate chinuita. Mangalia a fost ridicata si se dezvolta exact pe amplasamentul cetatii, iar lucrarile de cercetare si salvare inainteaza greu din cauza constructiilor existente. Intr-o situatie speciala se afla zona submarina, unde o parte din vestigiile subacvatice a fost afectata iremediabil de lucrarile hidrotehnice din portul modern. In aceste conditii cea mai mare parte a vestigiilor anticului Callatis vor ramane ingropate. "Aproximativ 2% din cetate a fost pusa in valoare pana in prezent", a precizat doctor Ion Paslaru, cercetator in cadrul Muzeului Callatis.
Epigrama
» Poveste daltuita
"Nimic nu depinde de oameni, cursul tuturor lucrurilor este supus sortii; nu ma gandeam decat sa-mi cresc cu sperante copilul, dar decizia destinului mi-a devansat intentiile, de aceea l-am inmormantat."
"Am murit prematur, inainte de a ajunge in patul nuptial; sunt un copil in varsta de paisprezece ani si ma numesc Euphronis."
"Pentru el, cu toata piosenia, eu, Heimerios, tatal sau, am ridicat acest mormant ca amintire, cu sotia mea Mousikie, inlacrimata, plangand amandoi cruda soarta a copilului. Salutare, trecatorule, mergi mai departe, fara incetare!"
