12.7 C
București
miercuri, 24 aprilie 2024
AcasăLifestyleFoodBulgaria – tara care nu si-a asimilat minoritatile

Bulgaria – tara care nu si-a asimilat minoritatile

» Bulgarii intretin cu minoritatea turca relatii similare celor pe care romanii le intretin cu maghiarii.

» ONU estimeaza ca romii din Bulgaria traiesc in conditii asemanatoare conditiilor de trai din Africa sub-sahariana.

» In Bulgaria aromanii sunt pe cale de  disparitie, iar peste cateva generatii ei vor inceta cu totul sa-si mai transmita limba generatiilor tinere.

In timpul comunismului, Bulgaria a mers mult mai departe decat Romania in planurile de asimilare a minoritatilor. Ideologia in timpul lui Jivkov era ca in Bulgaria traieste o singura natiune, cea bulgara, si ca, in cele din urma, nimeni nu va mai vorbi alta limba decat cea bulgara. Cea mai vizata era minoritatea turca, iar de-a lungul anilor ’80 s-a dus o campanie de bulgarizare fortata, prin care cetatenii ce purtau nume cu consonante nebulgaresti erau obligati sa-si schimbe numele. In mod absurd, era interzisa folosirea altei limbi decat bulgara chiar si acasa.
Dupa caderea comunismului, minoritatile si-au recapatat dreptul de a-si vorbi limba in public si de a purta ce nume doresc. Impotrivirea populatiei a franat insa progresul in acest domeniu. Atunci cand s-a propus pentru prima oara crearea unor scoli in limba turca, asta a dus la mari manifestatii ale nationalistilor bulgari.

Turcii
Bulgarii intretin cu minoritatea turca relatii similare celor pe care romanii le intretin cu maghiarii. si intr-un caz, si in celalalt, minoritatea este perceputa in mentalitatea populara ca fiind compusa din descendentii directi ai fostilor asupritori. si intr-un caz, si in celalalt, partidul minoritatii a facut parte, practic, din toate coalitiile guvernamentale formate dupa caderea comunismului. Bulgarizarea fortata a turcilor a inceput in 1984. Turcii reprezentau atunci circa un milion de persoane dintr-o populatie de mai putin de 8 milioane (cifrele au ramas aproximativ aceleasi si astazi). De-a lungul anilor, numele satelor turcesti au fost schimbate, moscheile inchise, iar membrii minoritatii turce au fost obligati sa-si schimbe numele. Folosirea limbii turce a fost interzisa nu doar in public, dar si acasa.

 

Printr-o confuzie etnolingvistica voit intretinuta, regimul afirma ca toti turcii si musulmanii din Bulgaria sunt doar bulgari islamizati si ca, fortandu-i sa-si puna nume crestinesti sau slave, acestia ar fi ajutati sa redevina ceea ce au fost: bulgari. In 1989, dictatorul comunist de atunci Todor Jivkov a cerut Turciei sa primeasca toti musulmanii din Bulgaria care doreau sa plece si in cateva luni a avut loc un adevarat exod, circa 300.000 de turci si musulmani emigrand liber spre Turcia, unde majoritatea au gasit o saracie si mai mare decat acasa. O buna parte a acestora s-au intors, de altfel, in Bulgaria dupa caderea comunismului. Printre elementele care au determinat regimul comunist sa ia asemenea masuri impotriva turcilor se numara si factorul demografic: rata nasterii era de doi copii in medie la fiecare femeie in cazul turcilor si tiganilor (in cazul acestora din urma, chiar mai ridicata), in timp ce in cazul bulgarilor rata nasterii abia daca se ridica peste zero.

Legea bulgara nu permite fondarea partidelor politice formate pe criterii etnice, ceea ce a determinat formatiunea politica a etnicilor turci, Miscarea Drepturilor si a Libertatilor (MDL), sa coopteze si cativa etnici bulgari in structurile sale de conducere. Cu toate astea, MDL este vazut de toata lumea ca fiind "partidul turcilor" sau, si mai simplu, "partidul lui Dogan", de la numele inamovibilului sau fondator si lider Ahmed Dogan. Chestiunea ramane insa mai mult academica, in masura in care nicaieri in actele de identitate personale nu este mentionata apartenenta la un grup etnic.

Tiganii
Cea mai dificila situatie ramane cea a romilor. Acestia nu sunt concentrati in anumite zone geografice, cum se intampla cu celelalte grupuri etnice minoritare din Bulgaria, ci sunt imprastiati peste tot pe teritoriul Bulgariei. Majoritatea tiganilor bulgari sunt musulmani, situatie intalnita in toate celelalte tari din Balcani, cu exceptia Croatiei si a Sloveniei. Asa cum se intampla si in tarile vecine, romii sunt considerati a reprezenta intre 5% si 10% din totalul populatiei, altfel zis, aproximativ 400.000-500.000 de oameni, dintre care foarte multi traiesc in mahalalele sarace din Sofia si Sliven. Romii au propria lor formatiune politica, Uniunea Civila Roma, care face parte din conglomeratul politic Coalitia pentru Bulgaria, alaturi de Partidul Socialist. somajul, analfabetismul si saracia ii afecteaza in mod deosebit pe romi, care sufera de discriminare nu doar din partea etnicilor bulgari, dar chiar si din partea turcilor, si asta, in ciuda faptului ca majoritatea romilor sunt musulmani si ca un mare numar din ei vorbesc si limba turca.

 

Cifrele oficiale arata ca mai putin de 10% din copiii romi merg mai departe de scoala primara, dar chiar si printre cei care ajung la liceu un mare numar isi abandoneaza studiile inainte de 18 ani. In cadrul invatamantului primar, guvernul a creat "scoli speciale ale romilor", care in practica adancesc si mai mult separarea romilor de restul populatiei, ajungandu-se astfel la o segregare de facto in invatamant. scolile romilor sunt foarte prost dotate si de multe ori le lipsesc nu doar computere, dar si lucruri elementare precum cabinete medicale adecvate. ONU estimeaza ca romii din Bulgaria (categoria sociala cea mai defavorizata in cea mai saraca tara din UE) traiesc in conditii asemanatoare celor din Africa sub-sahariana.

Macedonenii
Atitudinea Bulgariei fata de Macedonia este similara cu cea a Romaniei fata de Republica Moldova. Bulgaria recunoaste existenta statului Macedonia, nu insa si existenta unei limbi macedonene. Comparatia se opreste insa aici, intrucat bulgara si macedoneana pot intr-adevar fi numite doua dialecte distincte ale aceleiasi limbi, in vreme ce de o parte si de cealalta a Prutului se vorbeste aceeasi limba. Este dificil a estima numarul macedonenilor in Bulgaria, intrucat el s-a modificat pe hartie de-a lungul anilor, in functie de politica practicata de statul bulgar in momentul recensamintelor. In 2002, doar 3.000 de oameni s-au declarat a fi "vorbitori de macedoneana".

Pomacii
Pomacii sunt musulmanii care au bulgara ca limba materna. In cazul lor, argumentul ca ar fi vorba de slavi islamizati in timpul Imperiului Otoman este acceptat fara discutie de toata lumea. In 2001 traiau peste 200.000 de pomaci in Bulgaria, in special in regiunea Muntilor Rodope. In ultimii ani ai comunismului, pomacii au fost supusi, la randul lor, campaniei fortate de islamizare. Majoritatea pomacilor, desi au bulgara ca limba materna, vorbesc in acelasi timp fluent si turca, iar multi se declara turci in recensaminte. Din punctul de vedere al guvernului insa, pomacii nu sunt altceva decat bulgari, ceea ce face ca ei nu apar decat rareori in statisticile oficiale. Identitatea lor mai este complicata si de faptul ca acolo unde traiesc in regiuni populate majoritar cu turci ei sunt considerati bulgari, in vreme ce atunci cand traiesc printre bulgari ei sunt priviti ca fiind turci.

Romanii si aromanii
O mare confuzie domneste in general in jurul identitatii si numarului romanofonilor din Bulgaria, numiti de-a valma "romani", "vlahi" sau "aromani". Romanii propriu-zisi locuiesc pe Valea Timocului, in nordul Bulgariei, in special in sate din jurul orasului Vidin. Acestia vorbesc un dialect romanesc, foarte apropiat de limba literara din Romania, in schimb, dialectele vorbite de aromani sunt considerate de unii lingvisti ca formand un continuum lingvistic aparte. Atat romanii, cat si aromanii din Bulgaria sunt considerati a numara circa 10.000-12.000 de oameni fiecare.

Un ziar in romana, Timpul, apare in Vidin, in vreme ce in Sofia aromanii publica sporadic un buletin intitulat Armani. Tot in Vidin mai functioneaza si o Uniune a Etnicilor Romani din Bulgaria. Ca peste tot in Balcani, se considera ca si in Bulgaria aromanii sunt pe cale de a disparea si ca peste cateva generatii ei vor inceta cu totul sa mai transmita limba generatiilor mai tinere. Deja astazi foarte putine sunt familiile care inca mai folosesc in mod curent dialectele aromanesti acasa.

Dan Alexe
Dan Alexehttp://dan-alexe
Dan Alexe, corespondent Bruxelles
Cele mai citite

Rusia – Ucraina, ziua 770: Biden vrea să trimită arme Kievului chiar de săptămâna această

Preşedintele american, Joe Biden, a afirmat că Statele Unite vor "începe să trimită arme şi echipamente în Ucraina chiar din această săptămână", după ce...

Inovație pe piața muncii: munca fără contract

Ministerul Muncii a anunţat că orice persoană cu vârsta de cel puţin 16 ani va putea să câştige bani în plus. Va putea face...

Protejarea pădurilor din Ilfov este piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov

Înscrisă ca amendamente la noul Cod Silvic, protejarea pădurilor din Ilfov împotriva exploatărilor comerciale, piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov, a fost...
Ultima oră
Pe aceeași temă