19.3 C
București
sâmbătă, 24 februarie 2024
AcasăLifestyleFoodBulgaria: Statistici optimiste pentru un popor nefericit

Bulgaria: Statistici optimiste pentru un popor nefericit

» Daca ar fi sa ne luam dupa statisticile oficiale, bulgarii ar trebui sa se situeze in varful clasamentului mondial al fericirii. Cand scotocim insa empiric prin realitatea cotidiana, viata bulgarilor apare sub alte culori. E drept ca, atunci cand e privita din afara, Bulgaria, deseori comparata cu un "azil al saracilor din Europa", pare a se fi schimbat enorm.

Problema este insa aceea ca bulgaria a pornit dintr-un punct care se situa atat de jos – daca ne raportam la media europeana a prosperitatii – incat, in ciuda progreselor indiscutabile, ea se afla in continuare in urma. Un singur exemplu, pentru a arata cat de relative pot fi statisticile atunci cand cifrele sunt scoase din contextul lor socioeconomic: in ultimul deceniu, salariul mediu s-a dublat in Bulgaria, ceea ce la prima vedere poate parea uluitor. Situatia apare insa altfel daca, in loc sa spunem ca salariul s-a dublat, se citeaza in schimb cifra exacta: salariul mediu in Bulgaria abia daca depaseste 200 de euro pe luna, iar pensiile sunt de doua ori mai mici. Bulgaria are cel mai mic Produs Intern Brut din Europa, care nu reprezinta decat 37% din media europeana, si asta cu toate ca in ultimii ani s-a inregistrat in permanenta o crestere economica anuala de 6%.

Cei mai nefericiti
Bulgarii sunt cei mai nefericiti dintre europeni. Este ceea ce constata un raport prezentat anul acesta in fata Parlamentului European de catre bine cunoscuta Fundatie Europeana pentru Imbunatatirea Conditiilor de Munca si Trai, o institutie a UE instalata la Dublin, in Irlanda. Studiul a fost realizat in urma unor sondaje si cercetari efectuate intre septembrie 2007 si februarie 2008. Pe o scara divizata in zece puncte, bulgarii au obtinut nota 5 in termeni de satisfactie fata de viata pe care o duc astazi si 5,8 in termeni de fericire absoluta, comparativ cu media europeana de 7 si, respectiv, 7,5. In realitate, daca dam deoparte subtirea pojghita de prosperitate pe care o vede turistul, se poate chiar spune ca standardele de viata s-au deteriorat in ultimii ani.

Deteriorarea calitatii vietii nu a facut, de altfel, decat sa urmeze declinul economic din perioada tranzitiei, perioada asortata cu doua socuri majore: in 1990, cand s-a decis liberalizarea preturilor, si in 1997, cand proasta gestiune economica a creat o hiperinflatie si prabusirea bancilor, ceea ce a facut ca o buna parte a populatiei sa-si piarda economiile de o viata. Situatia a inceput sa se imbunatateasca abia la sfarsitul anilor ’90 si s-a accelerat numai dupa intrarea tarii in Uniunea Europeana, in ianuarie 2007.  

Inflatia rastoarna guvernele
Inflatia acumulata intre mai 1990 si noiembrie 2008 a atins, potrivit Institutului National de Statistica, 396,396%. Daca se ia fiecare an in parte, reiese ca inflatia s-a apropiat anual de 100%, de multe ori chiar depasind 100% si culminand, in 1997, cu o inflatie de 547%. In acel an moneda nationala, leva, s-a prabusit cu totul, in urma falimentului a 16 banci comerciale. Tot atunci, Fondul Monetar International a refuzat sa acorde o serie de imprumuturi guvernului socialist, ale carui reforme nu fusesera convingatoare. Sute de mii de oameni care isi vazusera salariile coborand intr-o saptamana pana la echivalentul a 10 dolari au iesit in strada protestand. Demonstratiile cetatenilor furiosi au durat o luna, sufocand activitatea economica in toata tara, pana cand, in cele din urma, guvernul socialist al lui Jan Videnov a trebuit sa demisioneze.

 

Alegerile din acel an au adus la putere un reformator proeuropean, Ivan Kostov, care a stiut sa impuna o disciplina fiscala si a declansat valul de privatizari care, un deceniu mai tarziu, au facut ca Bulgaria sa poata fi primita in UE, in ciuda reticentelor uneia sau alteia dintre capitalele occidentale. Guvernul lui Kostov a impus atunci un consiliu pe langa banca nationala, pentru a o impiedica sa tipareasca excesiv de multi bani, si a reusit in acelasi timp sa lege moneda nationala, leva, de o puternica moneda straina, mai intai marca germana, iar mai recent euro. Cursul schimbului valutar a putut astfel fi stabilizat. Kostov a fost, de altfel, primul premier postcomunist care si-a dus pana la capat intregul mandat de patru ani.

Cu toate acestea, austeritatea pe care au impus-o reformele sale, precum si acuzatiile de coruptie l-au facut sa piarda alegerile urmatoare, castigate in 2001 de partidul fostului rege Simeon de Saxa-Coburg. Abia in timpul mandatului acestuia bulgarii au inceput sa simta o ameliorare substantiala a nivelului lor de trai. Totusi, realitatea nu s-a aratat la inaltimea asteptarilor starnite de campania electorala a fostului rege Simeon, care promisese o ameliorare esentiala a conditiilor de viata in termen de 800 de zile. Dezamagirea populatiei i-a adus inapoi pe socialisti in 2005.

Ameliorare sub socialisti
Dusmaniti odinioara si considerati vinovati de criza postcomunista, socialistii au reusit sa culeaga fructele reformelor de austeritate obtinand intrarea in UE in 2007. Dispunand atunci de un buget consolidat, ei au facut ca salariile sa creasca relativ dupa aderarea la UE. somajul a scazut la 6% din populatia activa, in vreme ce la sfarsitul anilor ’90 acesta era de 18%, pe deasupra fiind vorba atunci doar de statisticile oficiale ale somajului. Bancile au inceput sa acorde imprumuturi mult mai usor, cel putin pana la actuala criza economica si financiara, ale carei efecte incep sa se faca resimtite si in Bulgaria.

O tara de proprietari saraciti
Unul dintre sectoarele cele mai prospere a fost, in ultimul deceniu, cel al constructiei. Cu toate acestea, cererea s-a aratat sistematic mai mare decat oferta, ceea ce a facut ca preturile sa creasca vertiginos. Astfel, preturile terenurilor si ale locuintelor au crescut de sapte ori in ultimul deceniu. Cu toate ca in restul Europei piata imobiliara a fost deja atinsa de criza, in Bulgaria preturile au continuat sa creasca, intrarea in Europa facandu-le sa urce si mai rapid. Un factor important a fost aparitia pe piata bulgara a multor cumparatori occidentali, in special britanici si irlandezi, pentru care preturile din Bulgaria sunt un adevarat chilipir in comparatie cu cele practicate oriunde altundeva in Europa. In acelasi timp, unul dintre factorii care au facut ca populatia sa poata suporta toate greutatile celor doua decenii ale perioadei de tranzitie a fost faptul ca peste 80% din bulgari sunt proprietarii locuintelor in care stau.

 

Trebuie insa spus ca majoritatea acestor locuinte sunt apartamente in blocuri comuniste, in acele cenusii constructii din placi prefabricate din ciment, care rareori detin instalatii moderne. Asta face ca apa potabila si colectarea gunoaielor sa ramana probleme in zonele urbane, mai ales in orase mari, cum e Sofia. Bulgaria nu dispune de nici o centrala de tratare a gunoaielor, ceea ce a dus la deschiderea unei proceduri de control din partea Comisiei Europene de la Bruxelles pentru incalcarea normelor europene in materie de tratament al deseurilor in capitala si in marile orase.

O populatie in declin
Statisticile oficiale din 2003 aratau ca 12,6% din familii traiesc cu 66,3 euro pe luna, ceea ce inseamna 793 de euro pe an. Cifra este inspaimantatoare daca ne gandim ca in Belgia pragul saraciei se situeaza la 777 de euro pe luna pentru o persoana! Preturile intretinerii locuintelor au crescut, de asemenea, mult mai repede decat salariile. In 1995, o familie cheltuia 7% din bugetul sau pe apa, incalzire si electricitate, in vreme ce in 2002 familiile platesc dublu, 14% din buget, pentru acelasi consum. Proastele conditii de trai au dus, in aceste doua decenii scurse de la caderea comunismului, la un vertiginos declin demografic.

In 1988, populatia Bulgariei era de 8,99 milioane, dar bulgarii nu au apucat sa sarbatoreasca atingerea pragului de 9 milioane. Douazeci de ani mai tarziu, populatia Bulgariei a coborat la 7,7 milioane si continua sa scada. Peste un milion de bulgari, in special tineri cu buna pregatire, au parasit tara, cautand o viata mai buna in Europa sau in SUA. Comisia Europeana a estimat ca, daca aceasta hemoragie demografica va continua in acelasi ritm, populatia Bulgariei va cobori la 5,5 milioane in anul 2050. Bulgaria prezinta, de asemenea, cea mai inalta rata a mortalitatii din UE, 14,2 la mie, si unul din cei mai coborati indici ai natalitatii, 9,4 la mie. Bulgaria are, astfel, cel mai coborat indice de crestere naturala, echivalent cu minus 5 la mie. Tot asa, rata emigratiei este printre cele mai ridicate din Europa: 0,2 la mie.

Venituri si preturi
›› Salariul mediu – 215 euro
›› Pensia medie – 120 euro
›› Painea – 1 kg – 0,60 euro; o paine obisnuita (0,7 kg) – 0,40 euro
›› Berea (0,450 l) – 0,40 euro
›› 1 kg carne (porc sau vita) – 4,50-5,00 euro
›› O cafea la o cafenea medie – 0,50 euro
›› Chirie 2 camere – 200 euro
›› Pret spatiu locativ – 727 euro pe mp; 80 mp § 58.160 euro
›› Automobil, ex. *Nissan Primera, second hand – 5.000 euro
›› Automobil, ex. *Nissan Primera, nou – 5.000 euro
* Bulgaria nu are fabrici de automobile

Dan Alexe
Dan Alexehttp://dan-alexe
Dan Alexe, corespondent Bruxelles
Cele mai citite

Săptămâna politică românească ne-a servit câteva decizii politice majore.

Săptămâna politică românească a adus câteva decizii politice majore. Câteva pariuri cu mize uriașe. S-a lămurit, parțial, șarada comasării alegerilor. Au fost devansate...

Anunț important oficial legat de cardurile de energie

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a confirmat că, în sezonul rece rămas din primăvara lui 2024, românii vor continua să primească sprijin pentru...

Judecătoarea din procesul lui Vlad Pascu cercetată disciplinar

Judecătoarea Ioana Ancuţa Popoviciu, cea în mâinile căreia stă soarta unuia dintre cele mai răsunăătoare procese din ultimii ani, cel al lui Vlad...
Ultima oră
Pe aceeași temă