6.6 C
București
vineri, 23 februarie 2024
AcasăLifestyleFoodBulgaria: improbabilul ecologism de peste Dunare

Bulgaria: improbabilul ecologism de peste Dunare

Spre deosebire de Romania, in Bulgaria nemultumirea fata de poluare a fost unul din factorii care au contribuit, fie si partial, la caderea comunismului. Nemultumitii, adversarii regimului si ecologistii improvizati (acestia neconfundandu-se, dar gasindu-si temporar obiective comune) au format in anii ‘80 o grupare intitulata Ecoglasnost (de la "glasnost", termenul-cheie al deschiderii politico-economice initiate de Gorbaciov in URSS), grupare care s-a politizat si care a participat la zarva politica din octombrie si noiembrie 1989, aceasta incheindu-se cu rasturnarea dictatorului Todor Jivkov. Ecoglasnost era deja foarte activa in momentul in care in partea cealalta a Dunarii, in Romania, nimeni nu se ocupa de ecologie. Dupa caderea comunismului, Ecoglasnost s-a dizolvat incetul cu incetul, dar activitatile ecologice au continuat.

Europa de Est rima cu dezastrul ecologic inca din anii comunismului. Sigur, pe atunci in blocul estic erau cunoscute numai dezastrele spectaculoase: Cernobalul, de pilda, sau distrugerea lenta si aparent ireversibila a Marii Aral. Ideologia oficiala comunista fiind cea a unui progres etern si neintrerupt, putini nespecialisti banuiau pe atunci care e gradul de poluare a Marii Negre, de pilda, sau a Marii Caspice, care pe deasupra este o mare inchisa si complet izolata. si mai putini banuiau cat de serioasa e poluarea Dunarii dupa ce trece de Viena.

Ecologismul politic
Spre deosebire de Romania, in Bulgaria nemultumirea fata de poluare a fost unul dintre factorii care au contribuit, fie si partial, la caderea comunismului. Nemultumitii, adversarii regimului si ecologistii improvizati (acestia neconfundandu-se, dar gasindu-si temporar obiective comune) au format in anii ‘80 o grupare intitulata Ecoglasnost (de la "glasnost", termenul-cheie al deschiderii politico-economice initiate de Gorbaciov in URSS), grupare care s-a politizat si care a participat la zarva politica din octombrie si noiembrie 1989, aceasta incheindu-se cu rasturnarea dictatorului Todor Jivkov. "Ecoglasnost" era deja foarte activa in momentul in care in partea cealalta a Dunarii, in Romania, nimeni nu se ocupa de ecologie. Dupa caderea comunismului, "Ecoglasnost" s-a dizolvat incetul cu incetul, dar activitatile ecologice au continuat. Astfel, in iunie 1990, ecologistii bulgari s-au facut inca o data cunoscuti blocand podul de peste Dunare pentru a protesta impotriva poluarii fluviului de catre combinatul chimic de la Giurgiu. Bulgaria se plangea, de altfel, si in timpul comunismului de faptul ca uzinele romanesti isi varsau deseurile direct in fluviu (cu toate ca si alte tari din amonte poluau Dunarea, inclusiv Slovacia si Ungaria). Asa incat, daca e sigur ca in Romania regimul lui Ceausescu nu ar fi permis manifestatii cetatenesti impotriva pericolului potential pe care il reprezenta centrala de la Kozlodui, in schimb, in Bulgaria se formase deja in 1989 o "Miscare Ecologica pentru Apararea Orasului Ruse", miscare ce protesta impotriva felului in care combinatul de la Giurgiu, pe malul celalalt al Dunarii, varsa in fluviu deseurile chimice. Din acea "Miscare" faceau parte multi disidenti, care in anul 1990 au creat primul "Partid Verde" din regiune, partid ce a venit cu aceasta noutate: apararea mediului inconjurator poate fi o activitate politica. In 1992, acest curent ecologist a fost suficient de puternic pentru a forta guvernul sa renunte la construirea unei a doua centrale nucleare pe Dunare. Totusi, cu toate manifestatiile lor foarte vizibile din momentul caderii comunismului, ecologistii au disparut treptat din atentia alegatorilor bulgari, pe care i-a gonit, printre altele, directia mult prea intelectuala pe care o luau acestia.

Dezinteres politic
Astazi, dupa intrarea in UE, ecologia este rareori prezenta in dezbaterile publice din Bulgaria. Desi au fost create o serie de ONG-uri care se ocupa de protectia mediului inconjurator, este limpede ca guvernele care s-au perindat pana acum la Sofia, indiferent de tendinta lor politica, nu au facut mare lucru pentru motivarea populatiei. Pe de o parte, acele ONG-uri nu reusesc sa se faca auzite cu adevarat de catre populatie, iar pe de alta parte, guvernul nu a reusit sa arate ca ar avea o strategie convingatoare in acest domeniu.
Bulgaria a ratificat Protocolul de la Kyoto si s-a angajat sa respecte obiectivele cifrate in document in legatura cu reducerea cantitatilor de CO2 eliberate in atmosfera. La asta se adauga si  angajamentele, mult mai ambitioase, luate in cadrul Uniunii Europene (faimosul 20-20-20, reducerea emisiilor de CO2 cu 20% pana in 2020, la care se adauga atingerea pragului de 20% de energie reciclabila). Cu toate astea, Bulgaria a fost in mod foarte serios avertizata in cateva randuri (ultima oara in noiembrie 2008) de catre Comisia Europeana pentru faptul ca nu aplica in mod satisfacator legislatia europeana in legatura cu protectia mediului inconjurator. Doua importante dosare par sa nu avanseze in mod satisfacator. Unul este gestiunea deseurilor menajere in capitala, Sofia. Celalalt dosar nesatisfacator tine de nerespectarea directivei europene asupra protejarii pasarilor migratoare, stabilita in cadrul Programului Natura 2000. Nici acest subiect nu a reusit inca sa mobilizeze populatia. "Suntem prea saraci ca sa ne pese de asta", declara "Romaniei libere" un ziarist bulgar care prefera, mai degraba, sa nu fie numit.

Deseurile menajere
Bulgarii au avut o lunga traditie a trierii deseurilor menajere. In timpul comunismului, elevii erau obligati sa aduca la scoala anumite cantitati de hartie, metal sau sticla, iar scolile livrau aceste deseuri intreprinderilor specializate in tratarea lor. Dupa 1989, aceasta practica a fost in mod tacit considerata "comunista" si a disparut. Centrele de colectare au fost inchise si vreme de doua decenii oamenii au aruncat resturile si gunoaiele asa cum le-a venit. Abia anul trecut a fost anuntat un plan de recoltare si triere a gunoaielor. Prin orase au fost instalate containere pictate in cunoscutele culori (galben, verde si albastru), insa fara sa existe un program de serioasa informatie a populatiei.  In Sofia situatia nu s-a imbunatatit deloc, motiv pentru care Comisia Europeana a fost nevoita sa initieze o procedura impotriva Bulgariei pentru incalcarea legislatiei europene in chestiunea tratarii si gestionarii gunoaielor. Comisia de la Bruxelles a subliniat pericolul pe care nerespectarea acestei legislatii il reprezinta atat pentru sanatatea locuitorilor, cat si pentru mediul inconjurator.

Kozlodui
Mentinerea in functiune a centralei nucleare de la Kozlodui a capatat pentru bulgari o dimensiune politica in urma disputelor cu Romania, dar si in urma presiunilor europene exercitate in vremea in care Bulgaria isi negocia intrarea in Uniunea Europeana. Primele reactoare ale centralei de la Kozlodui au fost construite in 1967, cu expertiza sovietica, si au intrat in functiune in 1974. Contrar unei idei foarte raspandite, centrala de la Kozlodui nu a fost in intregime inchisa. Dintre cele sase reactoare, doua functioneaza inca, iar guvernul bulgar afirma ca ele sunt total securizate. Doua reactoare au fost inchise in 2003, iar alte doua pe 31 decembrie 2006, exact cu o zi inainte de intrarea Bulgariei in UE. Inainte de 2006, centrala de la Kozlodui producea aproape jumatate din energia electrica a Bulgariei, care chiar exporta o parte din productie. In urma crizei gazului de la inceputul anului, cand Bulgaria s-a regasit brusc, in plina iarna, fara lumina si fara caldura, guvernul a avertizat ca ar putea redeschide unul dintre reactoarele deja inchise. Cu toate ca a fost vorba, mai degraba, de o amenintare retorica (Bulgaria continua sa exporte electricitate), in teorie lucrul nu ar fi imposibil. Conform Tratatului de aderare la UE, Bulgaria poate solicita o derogare de la obligatia de a mentine inchise acele reactoare in cazul unor dificultati economice care s-ar intampla in primii trei ani de dupa aderare. Au trecut doar doi ani de la intrarea Bulgariei in UE, asa incat, teoretic, guvernul ar putea cere asta. Intre timp, Bulgaria a inceput sa construiasca doua noi reactoare, tot cu ajutor rusesc si tot pe Dunare, langa orasul Belene. Uniunea Europeana supravegheaza indeaproape construirea noii centrale de la Belene, preocupata in special de a vedea in ce mod Bulgaria va aborda chestiunea tratarii sau reciclarii deseurilor radioactive.

Dezinteres
Natura 2000

Bulgaria este o tara cu o foarte generoasa biodiversitate, in care Programul european Natura 2000 isi gaseste un larg camp de aplicare. Cu toate astea, respectivul program, care prevede delimitarea si protejarea unei retele de zone ecologice, a starnit mari proteste in Bulgaria, in iarna dintre 2006-2007, demonstrantii cautand sa convinga ca respectivul program ar impiedica dezvoltarea economica a tarii. In realitate, proiectul ar ingradi construirea salbatica de hoteluri si vile si ar instaura un control mai strict asupra felului in care activitatea intreprinderilor industriale si agricole dauneaza mediului inconjurator. Exemplul cel mai vizibil de incalcare a legislatiei europene in legatura cu protejarea acestor rezervatii e dat de felul in care se construieste in apropierea zonei protejate de la capul Kaliakra, aproape de granita cu Romania, intr-o zona care constituie o etapa importanta in traseul multor pasari migratoare. Interesele promotorilor imobiliari s-au dovedit pana acum a fi mai importante decat amorul pentru natura. La Bruxelles, Comisia Europeana nu este, in continuare, convinsa de felul in care in Bulgaria au fost selectionate zonele ce vor fi protejate, intrucat criteriile par a fi fost, mai degraba, economice decat stiintifice. Faptul ca incalcarea legislatiei europene nu a dus inca la sanctiuni se explica si prin aceea ca legea bulgara nu prevede responsabilitatea personala a reprezentantilor institutiilor care iau decizii in legatura cu zonele protejate.

 

Maine, cazul Macedoniei

Dan Alexe
Dan Alexehttp://dan-alexe
Dan Alexe, corespondent Bruxelles
Cele mai citite

Până la Silicon Valley, se surpă Dorobanțiul și avem Valea Silicoanelo aici la noi

Ilustrație: Marian Avramescu Până când o să ne ducă președintele Partidului Social Democrat (PSD), premierul Marcel Ciolacu, călare pe porcul care zboară, spre Statele...

Cine sunt primi 10 candidații PSD la alegerile europarlamentare din 2024

Chiar dacă PSD și PNL au anunțat că vor merge pe liste comune la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, PSD și-a cam...
Ultima oră
Pe aceeași temă