« Rata somajului din Capitala, mai mica decat in multe metropole europene.
« Bucurestenii si ilfovenii, campioni la munca, dar si la consum.
« Cea mai dinamica regiune a tarii, aruncata in preistoria UE din cauza infrastructurii.
Despre regiunea Bucuresti-Ilfov se poate spune, fara teama de a gresi, ca mai are cativa ani si se integreaza in UE, date fiind cresterea economica semnificativa, investitiile, veniturile locuitorilor, contributia la Produsul Intern Brut, rata scazuta a somajului si atragerea continua a fortei de munca din afara regiunii si chiar din afara tarii. Cu toate ca indicatorii economici si de calitate a vietii sunt incurajatori, pana cand capitala noastra va ajunge la nivelul de civilizatie al altor capitale europene ar putea curge multa apa pe Dambovita. Marele minus al Bucurestiului este infrastructura deficitara (retele de utilitati si de transport).
Perspective roz
Desi regiunea Bucuresti-Ilfov ocupa doar 0,008% din suprafata totala a Romaniei, aici traieste 10,3% din populatia tarii, care genereaza peste 85% din Produsul Intern Brut national, se arata intr-un raport al Comisiei Nationale de Prognoza (CNP). Economia regiunii a crescut in ultimul an cu 7,8%. Majorarea productiei industriale in judetul Ilfov a fost de 3,4%, iar in municipiul Bucuresti – de 3,2%. Pentru anul 2006, estimarile privind valoarea adaugata bruta pe ramuri economice indica o crestere de peste 15% la constructii, de 7,3% la servicii, de 5,3% pentru industrie si de numai 0,3% in agricultura. "Regiunea Bucuresti prezinta o structura foarte diferita atat fata de cea a economiei nationale, cat si fata de cea a celorlalte regiuni. Astfel, are o structura a PIB asemanatoare cu cea a UE, in care sectorul tertiar are o greutate de peste 60%, industria – de circa 19%, iar constructiile – de peste 7,5%. In ceea ce priveste agricultura, aceasta are o contributie foarte mica, sub 1%", se mai arata in raportul CNP.
Cresterea economica accelerata, majorarea PIB pe cap de locuitor, cresterea consumului si a investitiilor, dezvoltarea sectorului serviciilor si al constructiilor au marcat si dezvoltarea rapida a Spaniei si Portugaliei, imediat dupa intrarea acestor state in UE, mai remarca specialistii CNP, intr-un alt raport.
Capitala a prins viteza
In ceea ce priveste Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, indicatorul cu ajutorul caruia se calculeaza convergenta reala, regiunea Bucuresti-Ilfov a ajuns anul trecut la un PIB pe cap de locuitor de 60% din media UE-27, de peste 6.500 de euro, dublu fata de media nationala. Daca rata de crestere economica a regiunii va continua in ritmuri de 7% pe an, PIB pe cap de locuitor se va dubla in zece ani, depasind media UE.
"Din punct de vedere al Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, aceasta regiune prezinta cel mai mare indice de disparitate fata de total tara, fiind dublu fata de media nationala. Castigul salarial mediu net va creste cu un ritm mediu de 12%, ceea ce va conduce la un nivel net superior (cu 31%) celui national", arata statisticienii. "Peste 7 ani, in urmatorul exercitiu financiar al UE (2014-2020), Bucurestiul nu va mai fi eligibil pentru acordarea de fonduri structurale", a declarat Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicata (GEA). Mai precis, devenind prea bogata, regiunea nu va mai avea nevoie de o infuzie externa de euro. Voinea a apreciat ca la ora actuala exista o migratie interna, catre Bucuresti, a fortei de munca. In plus, alocarile publice, subventiile si fondurile din afara sectorului guvernamental se concentreaza tot in Capitala.
Investitiile "inghit" somerii
Bucuresti-Ilfov este regiunea cu cea mai mica rata a somajului din Romania. "Nivelul somajului la sfarsitul anului 2005 s-a mentinut la un nivel scazut (estimat la 2,3% in 2006), atat in Capitala, cat si in judetul Ilfov, inferior mediei pe tara. Acest fenomen este legat de investitiile mai numeroase din jurul Capitalei, mai ales in domeniile neindustriale", mai precizeaza specialistii CNP. In 2005, aceasta regiune concentra 12,4% din populatia civila ocupata a Romaniei si 18,8% din numarul mediu de salariati. Pentru perioada 2007-2008, au fost prognozate cresteri ale populatiei ocupate cu 4,4%, ale numarului mediu de salariati cu 9,4% si scaderi ale numarului de someri cu 5,3%. Rata somajului va ajunge la 2,1% in 2008.
Piata imobiliara traieste anii copilariei
Desi este foarte dinamica, piata imobiliara a Bucurestiului nu a reusit nici pe departe sa atinga nivelul de dezvoltare a pietelor similare din vestul Europei. "Chiar daca piata imobiliara a cunoscut o dezvoltare accelerata in ultimii ani pe toate segmentele, trebuie mentionat ca ea a pornit practic de la zero si oferta de spatii moderne, atat cu folosinta comerciala (birouri, retail, industrial), cat si rezidentiala, este inca mult sub cea din alte capitale din Europa Centrala si de Est si de zeci de ori sub stocul (per capita) de asemenea spatii din capitalele vest-europene", a declarat Mihai Plaesu, consultant senior in cadrul Departamentului Investitii al DTZ Echinox.
Conform expertilor imobiliari, Capitala dispune in primul rand de un stoc scazut de mall-uri, deoarece puterea de cumparare este inca scazuta. In acest moment, stocul de spatii in centre comerciale moderne cuprinde aproximativ 150.000 mp, valoare foarte mica comparativ cu alte capitale din UE. In Varsovia exista aproximativ 1.300.000 mp, in Praga, circa 460.000 mp, iar in Budapesta, in jur de 550.000 mp.
Infrastructura, punctul slab
In opinia analistilor imobiliari, implementarea corecta a proiectului Zonei Metropolitane, prin elaborarea unor planuri coerente de urbanism si asigurarea infrastructurii necesare – drumuri, transport urban, alimentare cu apa, gaze, electricitate si canalizare – ar aduce un plus consistent de vigoare pietei imobiliare, apropiind-o de pietele europene mature. "In ceea ce priveste infrastructura edilitara, este binecunoscuta slaba deservire a orasului si se pare ca vor mai trece multi ani pana se va observa vreo ameliorare semnificativa din acest punct de vedere. In concluzie, Bucurestiul mai are mult pana a putea fi considerat o mare capitala europeana. Din punct de vedere imobiliar si al infrastructurii este cu mult in urma altor capitale din tarile vecine, ca sa nu mai vorbim de cele din vest", a spus Plaesu. "Analizand conditiile curente ale pietei imobiliare si starea infrastructurii edilitare, Bucurestiul nu poate fi considerat o mare capitala a UE. Capitala Romaniei va ramane deficitara in ceea ce priveste infrastructura inca o lunga perioada de timp. Structura, calitatea si dimensiunea tramei stradale, reteaua de metrou si de transport public de suprafata, capacitatea si aria de acoperire a retelelor de utilitati publice sunt principalele probleme care influenteaza negativ piata imobiliara din Bucuresti", a aratat, la randul sau, Catalin Maruntelu, expert al CB Richard Ellis.
Privire comparativa
Ca si in alte capitale europene, in Bucuresti functioneaza firme puternice, hoteluri, servicii audiovizuale si de comunicatii etc. Insa, spre deosebire de Roma sau Praga, de pilda, in capitala Romaniei activitatile turistice sunt slab reprezentate, iar zonele cu potential nu sunt puse in valoare, ceea ce micsoreaza sansele obtinerii unor venituri consistente din turism, asa cum incaseaza alte mari orase europene. In Bucuresti, serviciile de sanatate sunt mediocre (foarte putine spitale respecta normele UE), dar reteaua de unitati de invatamant este bine dezvoltata (cu exceptia gradinitelor). Transportul public in interiorul regiunii Bucuresti-Ilfov este deficitar, neincurajator pentru dezvoltarea viitoarei zone metropolitane. Daca in cadrul marilor aglomerari urbane precum Roma sau Paris fiecare punct al metropolelor este legat de orice alt punct, prin autobuze, trenuri urbane, metrou si tramvaie, Bucurestiul si-a permis sa desfiinteze – chiar daca pentru o scurta perioada de timp –, cursele auto catre Ilfov. Alte puncte vulnerabile pentru capitala Romaniei si pentru judetul ei imprejmuitor (Ilfov) sunt: lipsa strazilor asfaltate, inexistenta alimentarii cu apa si cu gaze si a canalizarii in multe zone ale orasului si in suburbiile acestuia. Daca aceste probleme punctuale ar fi rezolvate pe termen mediu, Bucurestiul s-ar putea apropia si ca grad de civilizatie de metropolele mai vechi ale UE.
Consumul, "pe rosu"
Exista si alte date economice care indica o dezvoltare rapida a regiunii Bucuresti-Ilfov. Astfel, aceasta detine peste 20% din volumul exportului national si aproape 40% din cel al importului. Din pacate, deficitul balantei comerciale generat de regiunea Bucuresti-Ilfov reprezinta peste 75% din deficitul total al Romaniei, iar specialistii in prognoza apreciaza ca situatia nu se va ameliora. Deficitul se va mentine la un nivel ridicat si va fi, in anul 2008, mai mare de 13,5 miliarde euro.
EVOLUTIE
» Tendinte
Pe termen scurt se preconizeaza o crestere economica puternica in regiunea Bucuresti-Ilfov. Rata somajului va ajunge la 2,1% in 2008, iar nivelul de trai al populatiei se va imbunatati in mod continuu. Serviciile si constructiile vor fi motorul dezvoltarii zonei. Regiunea metropolitana Bucuresti-Ilfov nu va atinge insa prea usor standardele de civilizatie ale altor metropole europene din cauza infrastructurii deficitare.
Capitala Rata somajului (2006) Numar de locuitori (milioane)
Bucuresti 2,3% 2,3
Roma 7,2% 3,7
Praga 2,8% 1,9
Viena 9,2% 1,7
Lisabona 8,4% 2,8
