În anul 2018, Comisia Europeană va evalua modul în care absorbim fondurile nerambursabile. Absurditățile birocratice impuse de autoritățile române pun în pericol continuarea acestui program european și implicit afacerile fermierilor. „România liberă“ vă prezintă câteva cazuri de fermieri ajunși la disperare.
Faptul că România este codaşa Europei la capitolul atragerii fondurilor comunitare, este amintit mereu de oficialităţile noastre. „În 2015 am pierdut un miliard de euro şi avem penalizări de 800 de milioane din fonduri europene și este vina noastră. Dacă am fi avut banii ăştia să îi investim în agricultură, rezultatele s-ar vedea”, a spus recent Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, la Conferința Națională a Agricultorilor. Agricultura este unul dintre cele mai importante domenii, alături de turism, spre care se încearcă direcționarea și atragerea fondurilor europene. Viitorul, însă, nu sună bine pentru acest domeniu.
Porcii sunt scoși la păscut
Haideți să vedem care este motivul concret pentru care nu am reușit să atragem fonduri europene în agricultură și care ar fi perspectivele pentru viitor. Fecso J. Attila are o fermă cu 100 de porci de rasă autohtonă Mangalița la Ocna de Sus, judeţul Harghita. Programele guvernamentale de protejare a raselor autohtone l-au canalizat pe Attila către posibilitatea de a accesa fonduri europene pe “Măsura 10, pachetul 8” care reglementează această tematică. Prin această măsură fermierul poate accesa 88 de euro/an/cap de scroafă care a fătat măcar odată purcei de rasă Mangalița. Conform cerinţelor, toate animalele, adică nu numai scroafele, trebuie să fie înregistrate la Asociația Crescătorilor de Mangaliţă şi Bazna din Turda şi să aibă Certificate de Origine, adică să aibă pedigree.
De asemenea, trebuie să aibă completate la zi registrul de montă, registrul de fătare şi registrul genealogic pentru fiecare animal. După cum se vede, ar fi vorba aici despre dosare pentru 100 de porci, care, din această perspectivă, ar putea fi supranumiți “literari”…
Şi acum vine cerinţa cea mai grea: fiecare porc trebuie să aibă arondată o jumătate de hectar de păşune, atenție! “non-productivă”. Adică, nu păşune pur şi simplu.
Fermierul harghitean a trimis o scrisoare deschisă Ministerului Agriculturii și aşteaptă răspuns. El este hotărât ca, împreună cu membrii Asociaţiei Crescătorilor de Mangaliţă să scoată din legislaţie cerinţa absurdă ca porcii să devină animale ierbivore – cerinţă a autorităţilor din România și nu a UE.
Omul a făcut sesizare la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), care i-a răspuns să facă o sesizare la Ministerul Agriculturii. Aceasta este o atitudine tipică a birocrației românești care în loc să ajute cetățeanul, să îi ia sesizarea și să caute să rezolve situația criticată, preferă să mute problema în curtea altei instituții, în bătaie de joc.
Obligat să cumpere pășune pentru porc
“În aceste condiţii este imposibil să corespundem cerinţelor pentru că la 100 de capete trebuie să deţinem 50 de hectare de păşune. Ce să facem cu păşunea? Menţionez că porcii nu sunt ierbivori, le trebuie cereale, nu se pot alătura vacilor, oilor, caprelor… Ce facem iarna, le dăm fân? Porcii trebuie să mănânce fân?! În ce mă privește, consider că subvențiile pe anul acesta s-au dus. Suntem în iunie. Aveam de luat circa 7 – 7.500 de euro, adică circa 50 de tone de cereale. Pentru noi era ceva, că am 160 de capete, cu tot cu purcei”, a declarat pentru „România liberă“, Fecso Attila. Cazul harghiteanului nu este singular, iar absurditățile birocratice nu se referă doar la porcine.
„Am scos la vânzare ferma şi plec din România!“
Daniela Anca Demian, unul din cei mai cunoscuţi crescători de oi din Bihor și-a scos afacerea la vânzare, din disperare. Ferma ciobăniţei are peste 1.000 de capete, bihoreanca fiind cunoscută ca un mare exportator de rasă ţurcană către ţările europene, în special cele ex-iugoslave. Anul acesta, în preajma Sărbătorilor Pascale, ferma Danielei Demian a primit amenzi în valoare de 12.000 de lei şi a făcut vânzări de 10.000 de lei.
“Reprezentanţii statului nu vin să vadă dacă este totul în regulă, să te ajute, nu! Ei vin să te distrugă! Oamenii se plâng de imposibilitatea de a accesa fonduri europene pentru că din minister se întreţine o nesiguranţă – nu ştiu dacă este conştientă sau nu – care pe noi ne-a dus la disperare. Din an în an e tot mai rău, parcă ar vrea să distrugă agricultura şi zootehnia de nivel mic şi mijlociu. Dacă nu se pot accesa fondurile, de ce nu se modifică legislaţia proastă? Să vă dau un exemplu: între România și Israel, prin Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară, s-a făcut un certificat. Au semnat un protocol. Pe certificatul respectiv, fără să ceară Israelul – chit că Israelul a cerut foarte multe lucruri ca să putem noi exporta miei acolo –, românii noștri au luat și au copiat, deci ANSV a copiat un paragraf din exces de zel, deși nu trebuia lucrul acesta, să facem vaccinul pe perioada cât sunt vectorii aceștia care declanșează boala «limbii albastre» să ținem 60 de zile mieii pe fermă, chit că în 21 de zile apar anticorpii și erau necesare doar 30 de zile. Noi suntem dușmanii noștri, românii sunt dușmanii românilor. Eu am scos la vânzare ferma şi plec în străinătate”, a declarat, pentru „România liberă“, Daniela Demian.
Ce fel de fonduri europene pentru agricultură vom accesa noi până în 2018, în aceste condiții?
Comisia Europeană, în inspecție
Subvențiile fermierilor români – deja cele mai mici din Uniunea Europeană, – sunt în pericol să fie tăiate începând din anul 2018, când Comisia Europeană va face o evaluare a eficienței țării noastre în absorbția fondurilor europene, deci inclusiv a celor destinate plăților directe pe suprafață și pentru creșterea animalelor.
Comisia Europeană urmează să facă o evaluare a gradului de absorbție a fondurilor europene alocate României. Dacă până în 2018, țara noastră nu va putea pune pe masă rezultate care să respecte asumările luate pentru exercițiul financiar 2014-2020, oficialii de la Bruxelles pot lua decizia de a reduce toate fondurile nerambursabile alocate, inclusiv cele pentru plățile directe – adică subvențiile fermierilor.
Spre deosebire de programul 2007-2013, când am reușit să reportăm fondurile necheltuite până în 2013 pentru anul 2014, apoi pentru 2015, pentru tragerea 2014-2020 toate fondurile europene vor fi supuse unui mecanism de verificare peste doi ani.
Am absorbit doar 61,57% din fondurile europene
Potrivit situației aborbției fondurilor europene, în general, până la 31 martie 2016 România a încasat de la Comisia Europeană 11,733 miliarde de euro din cele 19,2 miliarde de euro – fonduri structurale și de coeziune care i-au fost alocate în perioada de programare 2007-2013. Rata de absorbție efectivă ajunge la 61,57%, potrivit datelor centralizate de Ministerul Fondurilor Europene.
Pe viitor, situația va fi și mai rea, deoarece vor cotiza mai departe la fondul european comun, dar vom primi doar cât putem să luăm, adică nu ne mai trage nimeni de mânecă să cheltuim bani nerambursabili.
Fermierii și-au strigat drepturile în stradă cerând, pe lângă banii din subvenţii şi rezolvarea urgentă a unor legi amânate de luni de zile. De asemenea, producătorii agricoli mai cer instituţii de informare şi îndrumare în număr egal cu cele 67 de instituţii de control şi amendă.
Care sunt cerințele fermierilor?
1. Responsabilii de întârzierea subvențiilor să suporte consecințele;
2. Reglementarea fiscalizării (TVA, subvențiile nu trebuie supuse fiscalizării, producătorii agricoli sunt supuși unor abuzuri ANAF!);
3. Legea etichetării produselor agroalimentare;
4. Vânzarea terenurilor agricole către străini să fie stopată în regim de urgență;
5. Legea vânătorii, cea care, după „expirarea” OUG 60/2015, blochează din nou pășunatul între 6 decembrie și 24 aprilie și limitează numărul de câini la turma de oi;
6. Legea 321 – produse românești în supermarketuri (programată pentru vot chiar pe 7 iunie, în ziua protestului – n.red.);
7. Crearea de instituţii de informare şi îndrumare în număr egal cu cele 67 de instituţii de control şi amendă.