19.7 C
București
sâmbătă, 27 iulie 2024
AcasăLifestyleFood"Balatonul Romaniei", distrus de agricultura socialista

„Balatonul Romaniei”, distrus de agricultura socialista

» Terenurile arabile au luat locul unei delte de 18.000 hectare care exista la marginea Galatiului, in zona varsarii Prutului in Dunare.
» santierul "Ana Pauker" a redus Lacul Brates, "Balatonul Romaniei", de la 7.428 ha la 2.000 ha.
» Autoritatile promit renaturarea zonei Lacului Brates, dar actiunea este doar o prioritate plasata la capitolul "actiuni de viitor".

 

Lacul Brates, situat la marginea nord-estica a Galatiului, avea pe vremuri 7.428 de hectare. "Pe vremuri" inseamna anul 1932. Impreuna cu Lacul Covurlui, baltile, grindurile si smarcurile din zona de varsare a Prutului in Dunare, Bratesul forma, la marginea Galatiului, o mica delta, de 18.000 de hectare. Zona a intrat in legenda pe vremea tineretii lui Petru Rares, care, inainte de a deveni domnitor al Moldovei, se ocupa cu pescuitul la Brates, carele sale aprovizionand cu peste nu numai mangopetia Curtii Domnesti de la Suceava, ci si cetatile Tighina, Cetatea Alba si Chilia. Legendele locului spun ca Petru Rares s-a indragostit de o tataroaica, iar de aici a ramas insiruirea numelor localitatilor de la Brates spre nord, care se constituie intr-o declaratie de dragoste: Tulucesti, Tatarca, Frumusita… Dincolo de legende, Lacul Brates a dat bunastare locuitorilor din zona. In Vadul Ungurului, cartierul galatean situat in apropierea lacului, exista in urma cu o suta de ani o cherhana de prima stocare si sarare a pestelui si zeci de ghetarii adanci, unde era asigurata gheata necesara pentru transportarea pestelui in carutele cu coviltir, care plecau spre nord dupa apusul soarelui. Aceeasi bunastare era si in satele din zona, in care principala ocupatie erau pescuitul si negotul cu peste.

santierul "Ana Pauker"

Bunastarea a durat pana in 1948. Atunci, pe malul Bratesului a fost infiintat santierul "Ana Pauker", al carui scop era desecarea zonei pentru ca zeci de mii de hectare din delta de la Galati sa fie transformate in suprafata arabila. Suprafata Lacului Brates a fost redusa la vreo 2.000 ha. Era perioada avantului muncitoresc cand, in vizita sa la Bucuresti, Hrusciov le recomanda comunistilor romani sa puna pamant si sa faca agricultura pana si pe acoperisurile plate ale blocurilor. Prin zona au mai ramas doar 300 de hectare de luciu de apa. In rest, agricultura. Lucrarile de distrugere au durat pana la sfarsitul anilor ’60. In primii ani s-au scos recolte foarte bune, dar o data cu trecerea anilor fertilitatea pamantului a scazut. Asa a fost inlocuita delta cu arabilul.

Pierdut in tranzitie

Pe cele 2.000 ha ramase din lac s-a facut piscicultura timp de trei decenii. Pe mal a fost construit un complex de agrement si a fost amenajata o plaja, bordata cu pietre, care in primii ani rivaliza cu cea din Eforie. Dupa 1990, totul s-a pierdut in tranzitie. Ferma piscicola de la Brates a fost falimentata o data cu societatea de pescuit Pescogal SA Galati. Dupa 2000, toate activele fermei, sediu, magazii, utilaje, barci, unelte de pescuit, au fost cumparate in bloc de Stelian Rusu, un fost hocheist, care a fost interesat insa doar in a pune pe picioare complexul de agrement si plaja. Despre lac, timp de cativa ani, nici nu s-a mai stiut cui apartine. Era doar atractia braconierilor care, cu scule monofilament sau electrice, incercau sa prinda pestele nimanui.

Schimbare de sansa
Pe 10 august s-a produs o schimbare surprinzatoare. Dupa multi ani in care a fost abandonat, Lacul Brates a fost concesionat, pe o perioada de 49 de ani, unui profesionist care cu ani in urma lucrase la Ferma Brates, inginerul piscicol Grigore Mihalache. Impreuna cu alti patru parteneri, acesta a infiintat o societate care a obtinut concesiunea de la Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol. Dupa punerea la punct a hartiilor urmeaza investitiile, care vor fi costisitoare, greu de evaluat acum cu precizie. Dupa repopularea cu "puiet de doua veri", din anul viitor va putea incepe exploatarea comerciala a fondului piscicol din Brates. La inceput, avantajele vor fi relansarea productiei de peste la Brates, eliminarea braconajului, crearea de locuri de munca: "Noutatea este repunerea in functiune a unui lac care era parasit si devenise raiul braconierilor. Dar Bratesul va redeveni ce a fost odata, va fi readus la parametrii optimi de exploatare piscicola", a declarat inginerul Mihalache. Deocamdata acestea sunt prioritatile, cele economice, dar un obiectiv de viitor al inginerului Mihalache si al partenerilor sai este si lansarea Lacului Brates ca zona de agrement.

Renaturarea, intre nostalgii si prioritati europene

Galatenii nu au habar ca la marginea orasului erau pe vremuri 18.000 ha de delta, dar pastreaza nostalgia vremurilor cand orasul lor era inconjurat nu numai de Dunare, Siret si Prut, ci si de o puzderie de lacuri si balti naturale. La cativa kilometri in aval, pe malul drept al Dunarii, era Canalul Crapina, de la care incepea Delta Dunarii. Multi le-ar dori reinfiintate pentru recastigarea echilibrului ecologic al zonei, dar si pentru ca asta ar spori interesul turistic al zonei. Daca ar reveni la intinderea de odinioara, Lacul Brates ar fi un "Balaton al Romaniei", crescand potentialul turistic al Galatiului. Dar probabil ca asta nu se va intampla niciodata, desi inundatiile din primavara lui 2006 au adus in actualitate subiectul renaturarii zonei: "Vom lua in calcul nu numai in zona de pe malul dobrogean, ci si in zona din jurul Lacului Brates o probabila renaturare, pentru ca a fost practic zona umeda", declara atunci ministrul Mediului, Sulfina Barbu. Premierul Tariceanu era, in mai 2006, de aceeasi parere: "A fost o perioada a agriculturii extensive, cand prin desecari s-au introdus in circuitul agricol mari suprafete, dar de cele mai multe ori, in asemenea cazuri, efectele sunt nefavorabile in alte zone. In contextul in care politicile europene se axeaza pe renaturarea in forma initiala a multor zone, se poate pune si la noi problema ca anumite zone sa fie scoase din circuitul agricol, pentru a permite naturii sa se dezvolte in mod firesc".

PROMISIUNI

» "Actiuni de viitor"
Declaratii au fost, proiecte sunt, dar viitorul renaturarii zonei este incert. In mai 2006, dupa inundatii, la nivelul Guvernului a fost instituit un grup de lucru interministerial care a analizat mai multe variante si a concluzionat ca varianta cea mai avantajoasa este "refacerea digurilor avariate, combinata cu realizarea unor poldere, pentru inundare dirijata in situatii de urgenta si a unor zone umede". Ca "actiuni de viitor" s-a stabilit promovarea unei hotarari de Guvern pentru asigurarea fondurilor necesare realizarii unui studiu privind reamenajarea fluviului Dunarea. Implementarea rezultatelor acestui studiu a fost stabilita pentru perioada 2008-2012. Cum 2007 si 2008 sunt ani electorali, probabil ca renaturarea se reporteaza pentru 2014, in cazul ca viitoarea guvernare va avea in program astfel de prioritati.

"In contextul in care politicile europene se axeaza pe renaturarea in forma initiala a multor zone, se poate pune si la noi problema ca anumite zone sa fie scoase din circuitul agricol, pentru a permite naturii sa se dezvolte in mod firesc."
Calin Popescu Tariceanu

"Noutatea este repunerea in functiune a unui lac care era parasit si devenise raiul braconierilor. Dar Bratesul va redeveni ce a fost odata, va fi readus la parametrii optimi de exploatare piscicola."
Grigore Mihalache

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă